Ascensiunea extremiștilor în marile democrații din Europa poate pune pe gânduri și România. Exemplele din prezent, din țări precum Germania, Franța sau Italia, erau de neconceput în urmă cu câțiva ani, însă ceea ce a rezultat la alegeri creează neliniște în blocul comunitar.
În direct la Euronews, în cadrul emisiunii Vocile care contează, Dan Cărbunaru și Cristian Diaconescu au explicat în ce condiții s-ar putea întâmpla așa ceva și în țara noastră.
Există riscul să vedem extremiștii la putere în România?
Dan Cărbunaru, director Caleaeuropeană.ro: „Dacă tot ne uităm la ce se întâmpă acum în Germania, să ne amintim cum au ajuns la putere extremiștii înaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu au venit cu forța, au mai dat foc pe ici, pe colo, să mai forțeze un pic istoria, dar au venit prin alegeri.
Și întrebarea este care este limita. Când și în ce condiții o formațiune cu deja o agendă evident antidemocratică, nu doar antioccidentală, poate să intre în jocul democratic?"
Ar exista totuși o cheie pe care o dețin politicienii actuali.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „Haideți să privim din partea cealaltă, de unde pleacă agresiunea, pentru că războiul hibrid e o agresiune, mai puțin militară, dar în orice definiție, înseamnă o agresiune cu un stat care atacă un alt stat. Ce face președintele României, conform Constituției? Este titularul politicilor externe, titularul politicii de apărare și are în CSAT structurile de securitate din România.
E de la sine înțeles că încerci să joci în legătură cu cine ar putea la un moment dat să ocupe o astfel de poziție decizională în România și, evident, să încerci să duci cât mai sus un candidat - sper că nu există, dar nu există, bat eu câmpii - care să fie cât mai apropiat de o viitoare strategie, la frontiera cea mai lungă cu Ucraina, 1.200 de km. Aproape este de la sine înțeles că trebuie să joci. Cum, unde și până unde, aici suntem suficient de puternici și de determinați și putem să ne vedem de vacanță.
Dar am o precizare. Depinde extrem de mult și de capacitatea respectivilor care vor fi la putere, inclusiv președintele, de a genera și un anume tip de proiect regional. Spun acest lucru pentru că suntem înconjurați de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagră. Cei care vă privesc sunt convins că sunt oameni cărora nu am nevoie să le explic. În partea de nord sunt statele baltice, Finalnda, Suedia, Norvegia, Polonia, în care miniștrii de Externe și de Apărare, șefii structurilor de informații sau șefii de stat sau de guvern își petrec weekendurile împreună. Asta e.
Ce spune acest lucru? Spune că atunci când te îndrepți spre o mare putere cerând un sprijin, marea putere, în primul rând, cere un proiect regional. Pentru că, altfel, este intervenție unilaterală. Și de aici, intrăm pe alte paliere."
Dan Cărbunaru, director Caleaeuropeană.ro: „România are nevoie de coerență în raport cu partenerii externi și e bine că ne gândim la armonizarea politicilor noastre, dar cred că are nevoie și de o coerență internă. Și aici e un capitol unde mai are de lucru clasa noastră politică.
Priviți ce s-a întâmplat în Franța, Macron a încercat să reinventeze centrul și e destul de complicat să mai mențină, chiar și așa reinventat. Priviți ce se întâmplă în Germania, unde, după uzura binomului CDU și socialiști, socialiștii au ajuns să guverneze într-o altă fomulă și scad și sângerează destul de mult.
În Italia și Spania am văzut ascensiuni ale curentelor populiste extremiste și simpla trimitere a cetățeanului în zona acestei incertitudini nu va mai funcționa. Trebuie făcut mai mult de atât. Iar politicienii noștri trebuie nu să se încalțe în cizme și să meargă pe ogoare, ci să discute cu oamenii, să vorbească despre problemele lor, să-și explice deciziile, nu doar pe cele viitoare, ci și pe cele trecute, pentru a recredibiliza funcționarea democrației din țara noastră.
Au și un motiv foarte bun că sunt aceste alegeri duble, prezidențiale și parlamentare și oricum trebuie s-o facă. Dar dacă o vor face doar în acest registru: 'dacă nu ne votați pe noi, treaba voastră, să vedeți ce probleme o să aveți cu ăștia care-s mai nebuni ca noi', mă tem că nu va mai fi suficient. Deci e nevoie de responsabilitate, de seriozitate și de o comunicare foarte strâns legată de ceea ce îi doare pe oameni, fără registru populist. Registrul populist, din partea celor care au puterea, nu poate funcționa astăzi."
Cel mai recent exemplu al ascensiunii extremiștilor este cel din Germania, acolo unde partidul Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă-dreapta, eurosceptic și anti-imigrație, se află pe primul loc în alegerile regionale din landul Turingia, potrivit exit-poll-urilor, transmite Euronews.
Partidul Alternativa pentru Germania s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanţă după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia, cele două landuri federale din estul Germaniei unde duminică s-au desfăşurat scrutine regionale, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, transmite AFP, citată de Agerpres. Scorurile fără precedent pentru acest partid reprezintă o nouă lovitură dură pentru fragila coaliţia a cancelarului Olaf Scholz.
