Peste o treime dintre români nu au dat examenul de Bacalaureat, iar peste 80% nu reușesc să termine o facultate. O arată Raportul anual OCDE privind educația, care a fost lansat marți. Femeile obțin în număr mai mare diplome academice, dar nu-și găsesc la fel de ușor ca bărbații un loc de muncă pe măsura pregătirii. Directorul de programe al departamentului de educație al OCDE a explicat într-un interviu exclusiv pentru Euronews România care sunt motivele.
61,8% dintre adulții din România au terminat liceul cu diplomă
În total, doar 61,8% dintre adulții din România au terminat liceul cu o diplomă, potrivit ultimului raport OCDE privind educația. Media Uniunii Europene este de doar 47%. Datele pentru România mai arată că doar 18,6% au și o diplomă de licență, în timp ce media UE este aproape dublă.
Corinne Heckmann, Programme Manager al OCDE Education and Skills Directorate: O explicație ar putea fi rata mare de abandon școlar din preuniversitar și acolo trebuie intervenit în primul rând, la baza educației copiilor. Rata tinerilor cu studii superioare este destul de scăzută față de restul țărilor OECD.
Lucian Ciolan, prorector Universitatea din București: Inclusiv cei care intră în universități nu reușesc toți să termine și asta e o preocupare serioasă pentru noi, pentru universități. Unii nu fac față cerințelor, alții au făcut alegeri proaste și nu se regăsesc în liniile de studiu pe care și le-au ales pentru că n-au avut servicii suficiente de consiliere și de sprijin înainte.
Partea bună este că majoritatea celor care au o diplomă de facultate sunt angajați, vorbim de 90%. Vedem, însă, niște diferențe între femei și bărbați: 93% dintre bărbații cu studii superioare sunt angajați, în timp ce în cazul femeilor vorbim de 86%.
Corinne Heckmann, Programme Manager al OCDE Education and Skills Directorate: Recomandarea mea este să continuați să creșteți cheltuielile în toate nivelurile de educație. Avem țări care au crescut cu 50% cheltuielile în domeniul educației, pe când în România vorbim doar de 9%, deci aici lucrurile mai pot fi îmbunătățile și trebuie să atrageți profesori buni în sistem care să le dea copiilor o bază bună în educație.
Chiar dacă salariile din Educație au fost mărite, există o barieră politică în sistem. O spun chiar profesorii.
Silvia Mușătoiu, profesoară la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București: Școala angajează profesorul pe care-l trimite inspectoratul prin diverse etape ale mișcării de personal. Detașările acestea în interesul învățământului sunt politizate pentru că sunt la mâna celor care sunt puși politic, de asemenea, și atunci trebuie să răspundă la niște comenzi politice.
Peste asta se adaugă problema distribuirii banilor în sistem conform costului standard per elev.
Silvia Mușătoiu, profesoară la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București: Banii aceștia, deși sunt prevăzuți în lege, nu ajung întotdeauna la școli pentru că există un intermediar care virează banii școlilor, și anume primăria. Se distribuie școlilor în mod preferențial, acolo unde școlile sunt cuminți, directorii sunt cei care agrează orice decizie a primarului, a consiliului local, este membru de partid...
În alte sisteme de educație, ca cel din Marea Britanie, spre exemplu, descentralizarea școlilor a ajutat la depolitizare.
Roy Chambers, profesor de engleză: Noi nu avem atât nivel de influență politică, adică puterea rămâne la nivelul funcționarilor care trimit bani direct de la Ministerul Educației către școli în funcție de câți elevi au înscriși acolo.
Prin comparație, în România, sistemul moștenit din comunism este ultracentralizat.
