În curând, vom mânca păstrăv de Marea Neagră. Deși vorbim despre o specie de apă dulce, specialiștii de la Institutul de Cercetări Marine din Constanța au început testele de laborator pentru aclimatizarea peștilor care trăiesc în zonele de munte, după modelul altor țări cu ieșire la mare care cresc deja păstrăvi în ferme de acvacultură. Deocamdată, doar trei dintre cele 28 de sectoare de luciu de apă destinate fermelor de midii sau pești scoase la licitație de Apele Române au fost adjudecate.
200 de puieți de păstrăv curcubeu de la o crescătorie din Prahova au ajuns în bazinele Institutului de Cercetări din Constanța. Transferul s-a făcut direct în apa sărată a mării.
Victor Niță, cercetător Institutul Grigore Antipa Constanța: „A fost într-adevăr o încercare pentru că la păstrăvăria din zona montană ei aveau în mediu 2-4 grade. Aici nu am reușit să scădem apa la mai puțin de 15 grade. Pentru câteva zile au fost ceva mai apatici, au mâncat mai puțin.”
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „Păstrăvii au fost aduși acum, în luna noiembrie, pentru că apa mării este mai rece decât de obicei, iar recomandarea pentru acvacultură este ca aceștia să fie crescuți în Marea Neagră între lunile octombrie și mai.”
Cum sunt aclimatizați păstrăvii la apa din Marea Neagră
Cel puțin un an va dura experimentul de aclimatizare. La final peștii ar trebui să ajungă la o greutate de aproximativ două kilograme, față de 30 de grame cât au acum. După o săptămână de la transfer, rezultatele par promițătoare. În ultimii doi ani specialiștii au reușit să aclimatizeze dorada și lavracul.
Magda Nenciu , cercetător Institutul de Cercetări Marine Grigore Antipa: „Exact interesul investitorilor ne-a determinat să ne concentrăm atenția asupra unei specii care nu ar avea neapărat legătură cu marea. Faptul că există acești investitori care vor să dezvolte acest tip de acvacultură în viviere flotante în Marea Neagră.”
Victor Niță, cercetător Institutul Grigore Antipa Constanța: „Păstrăvii, care sunt rudă apropiată a somonilor, se pot adapta ușor de la mediul dulcicol în care ei practic apar pe lume, la mediul salmastru, adică apa Mării Begre le stimulează mult metabolismul și vom avea un ritm de creștere susținut.”
Dar pănâ să avem ferme de midii sau pești în Marea Neagră mai avem de așteptat. Doar trei sectoare din cele 28 de perimetre scoase recent la licitație de Apele Române pentru activități de Acvacultură au fost adjudecate.
Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt Apele Române: „Este vorba despre 25 de perimetre care sunt scoase la închiriere pentru o perioadă 20 de ani. Cele mai multe perimetre sunt în Agigea, 2 Mai Vama Veche, Gura Portiței, Năvodari Mamaia, Venus, Olimp.”
Cât costă închirierea unui hectar de luciu de apă
Este posibil, spun specialiștii în domeniu, ca investitorii să fie descurajați de costurile mari, mai ales că închirierea unui hectar de luciu de apă poate să ajungă chiar și la 50 de mii de euro, dar și de lipsa infrastructurii, despre care am vorbit și în campania Euronews, Pescuitul în coadă de pește.
Dan Gheorghe, pescar din Giurgiu: „Nu vedeți unde stăm?! Suntem mai rău ca în Evul Mediu, ce să faci?! Uitați-vă și dumneavoastră, nu avem pontoane, nu avem nimic, nimic, nimic. Când a fost vântul astă-toamnă, a rupt tot, tot, tot. Nu avem nimic, nu ne ajută nimeni. Nimeni.”
Cătălin Platon, președintele Asociației Fermierilor Piscicoli: „Este nevoie de acces la așa numitele plaje pescărești care au fost parte a unui meci de ping pong între ANPA ȘI ABDL, la ora actuală din cele 12 plaje pescărești știu că se dispută returnarea către Ministerul Agriculturii a patru dintre ele.”
Pe lângă toate acestea ne lipsește și o legislația în domeniu. Legea acvaculturii a fost declarată neconstituțională.
