Unul din trei copii suferă de obezitate la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În România, nu există date oficiale, ultimul studiu fiind de acum aproape 10 ani. Potrivit acestuia, peste 25% dintre copii sunt supraponderali sau obezi.
În ultimele patru decenii, rata obezității infantile la nivel mondial a crescut de zece ori, numărul copiilor diagnosticați cu obezitate ajungând la 124 de milioane, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Autoritățile din România nu urmăresc, însă, acest fenomen. Singurul studiu oficial conține date din 2015 şi arată că la toate grupele de vârstă studiate, adică 7-9 ani ponderea copiilor cu probleme de greutate este de peste 25%.
Anca Hâncu, medic nutriționist: "În Atlasul Mondial de Obezitate avem următoarea estimare: creșterea anuală a obezității infantile este de 5,6%, o rată mult ridicată față de adult, unde este 2,1%. Trendul este următorul: în anii 2020 incidența obezității la băieți era 15% și a crescut la 30%. La fetițe a fost de 7% și a crescut la 17%. Indicele care arată cât de pregătită este țara noastră pentru a face față obezității arată că nu suntem prea pregătiți cu politici naționale, cu măsuri de prevenire."
Dacă nu vor fi luate măsuri de prevenție ca educarea populației privind nutriția corectă și importanța sportului, până în 2030, în România vor fi aproape 500.000 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani, care vor suferi de obezitate, potrivit Federației Mondiale a Obezității.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o persoană supraponderală are un indice de masă corporală de peste 25, iar o persoană obeză are un indice de peste 30.
Ce putem face
Anca Hâncu, medic nutriționist: "Obezitatea e o boală, o afecțiune cronică, dar tratabilă. Și care poate fi prevenită dacă acționăm din copilărie. Obezitatea are foarte multe consecințe: mecanice, ortopedice, metabolice, cum ar fi diabetul zaharat, consecințe psihosociale.
Este foarte greu să găsești spațiu în viața unui copil să ia o masă de prânz. Copiii, dar și adulții, ar trebui să mănânce între 07:00-09:00. Prânzul, între 12:00-14:00, dar aici depinde dacă elevul este de dimineață sau de după-amiază. Seara să fie o masă 18:30-20:00. Între cele două mese ar trebui să fie două gustări. Sunt principii sănătoase, dar pe care copiii nu le pot îndeplini, pentru că nu au timp. Adulții mai reușesc, mai mai mănâncă la muncă. Copiii nu au nici măcar acele pauze.
Condamnăm acești copii la sedentarism. Copilul vine acasă. După aceea e trimis din nou la ore. Vine, își face temele, se culcă pe la 22:00. Mi-a spus o fetiță că nici nu a apucat să iasă afară. Sedentarismul este o cauza importantă de obezitate, de boli cardiovasculare, diabet. Diabetul de tip II a început să apară la copii, ceea ce nu se întâmpla până acum.
Cred că (n. red. părinții) ar trebui cumva să încerce le facă un echilibru între odihnă, relaxare, sport și această presiune școlară. Un copil nu poate acumula 12 ore de școală. E nefiresc să se poată concentra atât de mult.
Trebuie prinsă fereastra de oportunitate de până la doi ani, în care să îi împrietenim pe copii cu toate legumele, să le oferim o alimentație corectă și după să continuăm acest proces.
E greu în momentul în care apare obezitatea. Copiii se obișnuiesc cu dulciuri.
Totul trebuie făcut cu vorbă bună și cu implicare în jocuri, în sport. Părinții să facă sport împreună cu copiii. E nevoie de foarte multă răbdare."
Care sunt riscurile
Medicii avertizează că persoanele supraponderale prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism. Este vorba de boli cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice sau afecțiuni ortopedice.
Obezitatea infantilă vine din educația nutrițională deficitară, în special a părinților, avertizează medicii. Dieta care are un conținut ridicat de sare, zahăr şi grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă reprezintă principala cauză a obezității la copii.
