România are de luni peste trei miliarde de metri cubi de gaze înmagazinate pentru sezonul rece. În procente înseamnă aproape 98% din necesar. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, România are cu 701 milioane de metri cubi de gaze în plus în depozite. Este cel mai mare nivel din 2010 încoace.
„În situația în care va exista o iarnă similară cu iarna anului trecut, în situația în care vom avea suficiente condiții climatice, vântul va bătea suficient de mult cât să învârtă moriștile, vom avea suficientă apa în baraje, în continuare consumatorii se vor debranșa, așa cum au făcut în ultimele opt luni de zile, iarna ar trebui să fie relativ simplu de trecut. În oricare situație, în care ipotezele nu se vor întâmpla, lucrurile se vor complica și iarna va fi mai complicată. Cantitatea de gaze care se gaseste în depozite este mare, nu este cea mai mare istoric vorbind”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Expertul a mai adăugat că „trebuie să înțelegem acest mit al depozitelor. Depozitele și în România și în Europa au fost construite din anumite considerente, nu neapărat strategice”.
„Au avut la bază alte considerente și doar parțial au avut o întrebuințare strategică, astfel încât nu putem să spunem că dacă avem depozitele pline trebuie să stăm 100% liniștiți, că nu ne mai trebuie importuri. Importuri ne vor trebui, ne vor trebui cantități de importuri proporțional cu temperaturile care vor exista și consumurile care vor exista în acele zile, iar în situația în care nu vor exista aceste importuri și temperaturile vor fi foarte coborâte, atunci, din păcate, există necesitatea de a se aplica planuri de urgență, care presupun anumite reduceri de consum pentru anumiți consumatori industriali”, a mai menționat Chisăliță.
Pe primul loc a fost producția internă
Întrebat dacă consumul din această iarnă se va baza mai mult pe importuri decât pe stocuri, expertul a răspuns că „dacă ne uităm la statistica ultimilor ani, pe primul loc, întotdeauna, în ceea ce privește consumul de gaze al României, a fost producția internă, deci cumva în poziția principală, pe durata întregii ierni, a fost producția internă”.
„Sunt zile în care consumul este foarte mare și dacă ne găsim la începutul iernii, atunci când cantitatea de gaze din depozite este foarte mare, atunci depozitele sunt cele care se găsesc pe primul loc ca și sursă de consum, doar ca în aproape toate situațiile în care temperatura este una coborâtă, atunci necesarul de gaz din import este prezent și el creste spre sfârșitul iernii, când cantitatea de gaz din depozite de diminuează și e nevoie de acest aport suplimentar, pentru a putea face față cererii de gaze la nivelul tuturor consumatorilor din România”, a mai adăugat Dumitru Chisăliță.
Președintele Asociației Energia Inteligentă a precizat, de asemenea, că în cadrul Ministerului Energiei există o direcție de specialitate, care desfășoară în fiecare an planuri pentru situații de urgență”.
„În situația unei ierni similare cu iarna anului trecut aceste cantități din depozite sunt suficiente, deci, în permanență, când se face un scenariu se face în baza unor ipoteze. Dacă ipotezele se îndeplinesc în momentul în care scenariul este pus în aplicare atunci probabilitatea să se întâmple ceea ce se prevede prin acest scenariu este mare. Dacă ipotezele nu se adeveresc atunci apar alte situații. În cadrul Ministerului Energiei există o direcție de specialitate, care desfășoara în fiecare an planuri pentru situații de urgență, iar aceste planuri iau în considerare diverse scenarii, inclusiv scenarii mai puțin probabile și care pleaca inclusiv de la această situație, a unui ierni diferite de iarna 2021-2022, în care cererea este mult mai mare și în care este necesar fie să se supraimporte, fie să se facă anumite reduceri de consum a consumatorilor industriali”, a conchis acesta.
