Chiar dacă ministrul de finanțe se laudă că luna trecută ANAF a depăşit un prag istoric de venituri, de 50 de miliarde de lei, statul e nevoit în continuare să se împrumute pentru a ține pasul cu cheltuielile pe care le face.
Numai în iulie, executivul a împrumutat 13 miliarde de lei. Asta înseamnă că, deși Fiscul ar colecta cu succes, tot nu e suficient pentru a reduce din diferența majoră dintre încasări și cheltuieli.
Guvernul, venituri record, dar cheltuieli și mai mari
Sonia Teodoriu, jurnalist Euronews: "În primele șase luni ale anului, ANAF a colectat 218,5 miliarde de lei, cu 33 de miliarde mai mult decât în perioada similară din anul 2023. Ritmul s-a menținut și în iulie, când Agenția Națională de Administrare Fiscală a depășit iun prag istoric de venituri, de 50 de miliarde de lei, după cum anunță chiar ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Chiar în condițiile acestui record, statul e nevoit să se împruute pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru rostogolirea datoriei vechi. Luna trecută, Guvernul a făcut împrumuturi de 13 miliarde de lei, iar asta împinge totalul împrumuturilor din acest an la 148 de miliarde de lei.
Pe întreg anul, analiștii estimează că Executivul va împrumuta, cel mai probabil, peste 250 de miliarde de lei, cu 70 de miliarde mai mult decât estima la început de an. Experții atrag atenția că bulgărele îndatorării va continua să devină tot mai mare, cu perspectiva depășirii pragului de 60% din PIB până la final de 2030.
În aprilie anul acesta, datoria administrației publice a urcat până aproape de 853 de miliarde de lei. Asta înseamnă că, în numele fiecărui cetățean român, statul a acumulat datorii de aproape 45.000 de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1% cu jumătate de punct procentual mai mult față de luna martie.
De ce sunt importate aceste cifre? Potrivit prognozei Comisiei Europene, România va avea anul acesta cel mai mare deficit bugetar din UE, în condițiile în care și anul trecut statul a cheltuit mai mult decât și-a propus și a împins deficitul peste ținta convenită cu Executivul comunitar. În această perioadă în care Guvernul a scăpat cheltuielile de sub control, se negociază un plan pe următorii șapte ani, pentru a reveni la un deficit de sub 3%".
