Deficitul României a ajuns la 9,28% din PIB, cel mai mare din Europa. Pe locul al doilea, la mare distanță, se află Polonia, cu 6,6%. În aceste condiții, este necesară o reinterpretare a relației cu investițiile publice. Practic, investițiile publice ar trebui să se cifreze în apropierea cifrei deficitului, pentru ca situația să nu fie dramatică.
O spune șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, potrivit Hotnews. El face referire la analiza făcută de Cristian Socol, autorul programului economic al PSD, care susține teoria „Wage-led growth”.
Deficitul bugetar al României, analizat de șeful Consiliului Fiscal
„Când se ajunge cu deficitul bugetar la 9,28% în 2024 (potrivit metodologiei ESA), când țara este amenințată de scădere de rating și dificultăți mari de acces la finanțare/refinanțare, când cheltuieli permanente consumă foarte mult din bugetul public, ar fi bine să se arate smerenie.
Deficitul bugetar în 2024 a depășit pe cel din anul pandemiei (2020) – când a fost 9,2% din PIB. Suita de crize nu poate justifica un asemenea deficit, fiindcă acestea au lovit nu numai țara noastră. A funcționat și teza că deficite mici împiedică dezvoltarea, ceea ce a condus, între alte cauze, la intrarea în procedura de deficit excesiv (PDE) în 2020 – România fiind singura țară din UE sub PDE în acel an.
Există și opinii conform cărora aducerea deficitului bugetar în jur de 6% din PIB în 2022 ar fi o dovadă de consolidare bugetară după anul pandemiei; se omite însă că în 2021 producția și-a revenit și veniturile fiscale au crescut, iar în 2022 a survenit 'inflația surpriză' (provocată de urcarea brutală a costului energiei, dereglări în lanțuri de aprovizionare), care a umflat mult veniturile nominale ale bugetului", susține Daniel Dăianu, conform sursei citate.
Logica este simplă, iar vina este a guvernului, după cum susține academicianul. Iar partea gravă este că două treimi din deficitul de cont curent al României a fost finanțat prin împrumuturi.
- Polonia, care are al doilea deficit din UE, după România, cu 6.6%, are însă surplus de cont curent. Iar în situația României, deficitul de cont curent a depășit 8% din PIB în 2024.
„Cei care notează că și alte state au deficite bugetare mari nu judecă tabloul întreg. Am menționat Polonia, care are surplus de cont curent. Mai mult, cheltuielile de apărare în Polonia au fost de 4,7% din PIB în 2024. Dacă nu ar fi crescut cheltuielile de apărare atât de mult, deficitul bugetar în această țară ar fi fost probabil în jur de 4% din PIB. Și Slovacia a avut în 2024 un deficit bugetar peste 5% din PIB, dar este în Zona Euro, nu are risc valutar. Și exemplele pot continua”, a spus Daniel Dăianu, care precizează că, la deficite foarte mari, piețele „reacționează aproape instinctiv".
Astfel, investițiile sunt menite să rezolve aceste probleme, iar cele mai nimerite ar fi cele din producția de așa-numite „tradables”, adică bunuri de export care pot înlocui importul. Astfel, România are nevoie de o ajustare fiscală amplă.
„Realitatea este că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali. Au lipsit un simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare. Este de repetat: succesiunea de crize nu poate justifica creșterea puternică a deficitelor bugetare în anii ultimi", a spus Dăianu.
- La sfârșitul anului 2024, datoria publică a României a fost de 54,6% din PIB.
- În România, veniturile fiscale sunt foarte scăzute, adică 26-27% din PIB, fașă de media de peste 40% în UE.
„ Neglijarea necesității de venituri fiscale suplimentare își arată colții acum”, atrage atenția Dăianu.
Iar printre dintre soluții ar fi absorbția a cât mai multor fonduri europene, ceea ce poate atenua impactul contracționist al corecției fiscale necesare, șocul produs de războiul comercial, de contextul geopolitic.
