Așa-zisa „ordonanță-trenuleț”, cunoscută drept ordonanța austerității, ar putea face România să apeleze chiar la FMI. Asta pentru că ratingul de țară ar urma să fie retrogradat în luna februarie, așa cum avertizează unii experți, și am putea ajunge într-o situație similară cu cea din 2010.
Paradoxal, România are cele mai mari salarii din lume în domeniul public, conform economiștilor. Salariile nu sunt însă la același nivel și în rândul angajaților din sectorul privat.
Expert: „România are bugetarii cel mai bine plătiți din lume”
„Să nu uităm că România are bugetarii cel mai bine plătiți din lume, avem bugetari care primesc, în momentul de față, zeci de mii de euro pe lună de la stat. Și avem în continuare instituții publice în care s-a acordat, în aceste zile, al 15-lea salariu. Și salariile sunt undeva la nivel de 3.000 de euro pe fiecare angajat", a spus analistul economic Adrian Negrescu, în direct la Euronews.
Practic, lucrurile au scăpat de sub control, iar dezastrul este imens. În 2024, România a împrumutat 50 de miliarde de euro din piețele interne și externe, cea mai mare sumă cu care s-a împrumutat vreodată țara noastră. Deficitul bugetar a atins anul acesta un nivel istoric, 30 de miliarde de euro. Niciodată nu a fost o asemenea gaură la buget.
Iar ordonanța austerității este menită să ofere investitorilor un fel de impuls menit să susțină în continuare economia românească, așa cum subliniază economiștii.
Adrian Negrescu, analist economic: „De împrumutat, am ajuns să fie mai ieftin să te împrumuți de la FMI, să iei un 40-50 de miliarde de euro, cu dobândă la jumătate față de cea percepută în momentul de față, și să încerci, cu ajutorul FMI, să impui acele restructurări pe care politicienii ni le-au tot vânturat în campania electorală și iată că, nici măcar în al 12-lea ceas, nu devin realitate.
Ce ni se propune acum, dincolo de înghețarea salariilor și pensiilor, sunt pur și simplu niște măsuri de cosmetizare a realității bugetare. Pentru că adevăratele restructurări ale aparatului public și modului în care sunt cheltuiți banii publici întârzie.
Așa că nu sunt măsuri care, într-adevăr, să reducă factura bugetară. Sunt mai mult măsuri de cosmetizare a unei realități, menite să impulsioneze investitorii să continue să sprijine, din punct de vedere financiar, această țară.
Restructurările nu pot fi făcute peste noapte. Alternativa este să crești taxele, din păcate, și o creștere a celorlalte impozite și taxe. De la 1 ianuarie, deja încep să crească niște taxe, taxele pe apartament, pe mașină, care sunt indexate cu 10%, se scumpește călătoria cu transportul în comun, crește acciza la carburanți. Sunt o grămadă de produse și servicii care se scumpesc de la 1 ianuarie, inclusiv amenzile, odată cu creșterea salariului minim.
Noi avem un deficit public demn de o țară aflată în război (8,5%, adică 30 de miliarde de euro). Gândiți-vă că, numai pentru bugetari, am plătit, anul acesta, cu 35 de miliarde de euro mai mult sub formă de salarii, sporuri, prime și alte idei financiare, prin care bugetarii au ajuns să fie plătiți cu aproape 50% mai mult decât angajații din sectorul privat. Avem și cea mai mare inflație din Europa."
România are printre cele mai mici salarii medii anuale din Europa
Pe de altă parte, la capitol salariului mediu, România este printre ultimele țări din Europa, luând în considerare și salariații din domeniul privat. Media salarială din România este de 17.739 euro pe an, conform Euronews.com, după datele de la finalul anului 2023, relevate de Eurostat. Mai puțin câștigă doar angajații din Grecia (17.013 euro pe an), Ungaria (16.895 de euro pe an) și Bulgaria (13.503 euro pe an).
De cealaltă parte, cele mai mari salarii medii anuale din Europa sunt obținute în Luxemburg, acolo unde un angajat câștigă 81.064 euro anual. Urmează salariații din Danemarca, care încasează 67.604 euro pe an, și cei din Irlanda, care primesc 58.679 de euro pe an.
Practic, nouă state membre UE au salarii peste media Uniunii Europene, în timp ce 17 țări sunt sub această medie.
Salariul mediu anual ajustat, în care este inclusă și puterea de cumpărare (PPS), a variat de la 20.525 de euro în Grecia, la 53.745 de euro în Luxemburg. În cifre nominale, Grecia a avut cel mai slab scor în PPS. Luând în calcul acest indicator, doar șapte țări au depășit media UE.
