Spațiul Schengen a fost numit coloana vertebrală a pieței europene, acolo unde locuiesc 450 de milioane de oameni. România a intrat și în Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025, după ce, în martie 2024, a acces în Schengen aerian și maritim.
Tot acest proces al aderării a durat 18 ani. Între timp, Comisia Europeană a făcut un raport legat de beneficiile acestei integrări complete și ce înseamnă Schengen atât pentru România și Bulgaria, care au aderat simultan, cât și pentru UE.
Raport CE: Beneficiile aderării României la Schengen
Prima remarcă foarte vizibilă referitoare la ceea ce rezultă din integrarea în Schengen este îmbunătățirea semnificativă a economiei din spațiul Uniunii Europene, per ansamblu. Iar România și Bulgaria ar urma să economisească, în total, un miliard de euro, după estimările preliminare.
În cazurile României și Bulgariei, renunțarea la controale la frontieră ajută companiile din acest țări să economisească milioane de euro, pentru că nu mai sunt nevoite să achite costuri logistice cauzate de întârzierile provocate de controale, sau costurile mărite din cauza întârzierii livrărilor. Totodată, întârzierile înseamnă costuri mai ridicate pentru combustibili sau costuri cu cazarea transportatorilor și a diurnelor lor, etc.
În documentul Comisiei Europene se menționează și eforturile făcute de România, Bulgaria, Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia, dar și activitățile de la frontiera Bulgaria - Turcia, pentru a preveni amenințările la adresa UE.
Este menționată și creșterea economică din UE de anul trecut, când spațiul economic european a fost vizitat de o jumătate de miliard de persoane, adică mai mult decât populația întregii comiunități europene.
Totodată, sistemele de securitate din țările membre Schengen au dus la un record în 2024, când s-a redus numărul de persoane care treceau ilegal frontierele externe. Din acest punct de vedere, returnarea cetățenilor străini fără drept de a sta în Schengen a crescut cu 12%.
