Încheiem unul dintre cei mai complicați ani din istoria recentă a țării noastre, cu multe schimbări, incertitudini și tulburări. Iar toate s-au văzut exact acolo unde ne doare mai tare: în buzunar. Facem radiografia anului 2024 din punct de vedere al economiei, și ne uităm către ce urmează. Euronews România a discutat pe aceste teme cu Dan Schwartz, consultant fiscal.
La începutul lunii decembrie, înainte de numirea noului Guvern, fostul ministrul al Finanțelor, Marcel Boloș, anunța că a fost nevoie să scoată 6 miliarde de euro din rezerva de valută, cunoscută și sub numele de buffer, doar pentru ca statul să poată să plătească cheltuielile curente.
Marcel Boloș, fostul ministrul al Finanțelor: „Prima reacție este cea a băncilor care nu mai ofertează acum motiv mă rog, disponibilități bănești, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de trezorerie pe care le avem și sigur e o perioadă destul de incertă până la numirea noului Guvern ca să stabilească și să definitiveze politicile bugetare ale României. Și sperăm ca această criză să înceteze.”
Marcel Boloș, fostul ministrul al Finanțelor: „Și noi am scos din buffer. În momentul de față, am scos o cantitate destul de însemnată de monedă și de euro. Cât? 6 miliarde de euro am scos din buffer, dar e o perioadă cum spuneam, pe care trebuie să trecem cu bine.”
„Nu suntem într-o criză economică”
Suntem într-o criză economică?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „După părerea mea, nu. Uitându-mă însă la domnul ministru (Boloș - n.r.) și la faptul că apare public cu un teanc de dosare de hârtie la subraț, mă gândesc în ce stadiu se află digitalizarea ANAF, dacă ministrul Finanțelor folosește încă hârtia și pixul pentru a face estimări și calcule. Cred că de fapt de aici a plecat toată povestea noastră neplăcută în ceea ce privește deficitul bugetar. A plecat de la bugetarea făcută pe genunchi atunci când bugetul a fost structurat. Prin buget s-au supravealuat venituri și nu s-a ținut cont de faptul că aceste supraevaluări sunt ipotetice, sunt bugetare, pe când în zona cheltuielilor, acestea cu siguranță vor fi reale. Ele au fost supraevaluate scriptic pentru ca faptic să fie cu mult mai mari decât fusese previzionat.”
Și așa ajungem în situația în care ministrul Finanțelor scoate bani din buffer pentru cheltuieli curente ale statului. E ca și cum face un credit ca să ne cumpărăm pâine.
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Credit pentru a cumpăra pâine s-a mai făcut, pentru că s-a făcut credit pentru a plăti pensii, s-au făcut credite pentru a plăti majorări de salarii în sectorul bugetar și aceste credite vor trebui rambursate. A intra în zona de siguranță a bgetului, însă, este chiar periculos, pentru că toate bune și frumoase dacă nimic extraordinar nu se întâmplă. Dar dacă se întâmplă? Ce vom face atunci?”
Așteptări pentru 2025
Am văzut acuzațiile celor din USR în urma discuțiilor pe marginea bugetului pe 2025 și spuneau liderii de la USR că sunt niște cifre coafate. Ce așteptări sunt pentru 2025?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Nu știu dacă sunt coafate sau nu, dar cu siguranță nu sunt realiste. Așa cum au fost nerealiste și cifrele pentru anul 2024 și nu vom putea avea convingerea că cifrele bugetare sunt realiste până când nu va fi făcută publică, perfect transparentă, politica și tehnica bugetară care au fost folosite de specialiștii Ministerului Finanțelor. Dacă continuăm să redactăm bugete folosim metode, metodologii și tehnici de acum 40 de ani, nu cred că vom reuși să conducem în mod modern, civilizat o economie ca a României, care în ultimii ani a deveni foarte complexă, a crescut foarte mult și este în continuă creștere. De aceea spun că nu suntem într-o criză, pentru că economia noastră continuă să crească.”
Cu toate acestea, avem cheltuieli subevaluate, spuneți, și venituri supraevaluate. Ce poate face statul pentru a aduce cheltuielile și venituri la niște niveluri realiste?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Atunci când vorbești despre echilibrarea unui buget te gândești la a lucra atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor. Eu aș pleca de la cheltuieli, pentru că acestea sunt cele care ne dor cel mai tare, atât atunci cât sunt angajate, cât și atunci când sunt plătite. Cheltuielile bugetare sunt cele care, teoretic, ar trebui să ne ofere nouă confort, stabilitate și servicii sociale de bună calitate. Practic, aceste cheltuieli sunt cheltuieli care nu au fost adaptate la realitățile României. Mă refer la realitățile generale, nu doar la cele ale sistemului public.
Dacă banii sunt folosiți cu precădere pentru a achita salarii, pentru a subvenționa întreprinderi de stat falimentare, pentru a le menține pe o linie de plutire, în loc să fie folosiți în investiții productive, adică producătoare de venituri, dacă banii aceștia nu sunt folosiți pentru a acoperi costuri sociale care trebuie neapărat acoperite, dacă ei sunt în mod exacgerat folosiți pentru a câștiga voturi într-un an electoral sau adepți între două cicluri electorale, atunci cu siguranț vom avea o problemă în zona cealaltă, a veniturilor.
Veniturile înseamnă bani colectați, care prespun două aspecte: 1. Ei trebuie produși, deci economia trebuie să fie suficient de dezvoltată pentru a produce plus valoare care poate fi impozitată și impozitele și taxele noastre pot merge la buget pentru a acoperi nevoile sociale. 2. E vorba de colectare. Vorbeam de digitalizarea ANAF, un element esențial în procesul de colectare a impozitelor și taxelor, element care din păcate deși oficial este pus pe prim plan, în realitate este trecut în plan secund, în cel mai fericit caz.”
2024 a fost un an cu creșteri de salarii și pensii, ceea ce înseamnă că sunt cheltuieli care nu au cum să scadă în 2025. De unde din altă parte trebuie scăzut?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Dacă bugetul ar fi în sarcina mea și ar trebui să structurez coordonarea lui, aș proceda în cel mai scurt timp la două reforme esențiale de care România are nevoie. Reforma administrativă. În felul acesta, rapid, încercând să scădem cheltuielile bugetare, cele care nu produc absolut nimic. Pe de altă parte, aș mai face un lucru: aș încerca să eficientizez companiile de stat prin metode cât se poate de dure, fără să mai încerc să protejez pe nimeni și nimic, tăind în carne vie până acolo unde se poate. După ce am făcut aceste două lucruri aș avea grijă ca banii să ajungă la bugetul statului. Deci ANAF să-și facă datoria să colecteze, baza fiscală trebuind extinsă și asta se poate face prin modificări legislative, fără neapărat să creștem impozitele și taxele în mod absolut.”
În 2025 se impun ajustări de pensii și salarii?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Nu ne putem aștepta la scăderi de pensii și salarii pentru este foarte dificil și nici măcar nu este legal, pentru că este vorba de drepturi câștigate care nu pot fi retrase fără un motiv. E vorba aici doar de o slabă bugetare și de o slabă colectare a veniturilor la bugetul statului, corelate cu o dezorganizare totală la nivel administrativ.”
România, cel mai rapid grad de creștere a inflației în raport cu țările UE
Am început anul cu o inflație de 7,4%, îl terminăm cu 5,1%. Nu e chiar ținta propusă de Banca Națională. Mugur Isărescu a explicat că factorii care au ajutat la temperarea creșterii prețurilor nu mai au puterea să mențină același ritm accelerat, dar că, pe termen mai lung, inflația va continua să scadă. Cât despre datoria publică, ce ar putea depăși în viitor 60%, guvernatorul băncii centrale spune că este ceva normal. În caz contrar, am ajunge la recesiune.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Observați că prețurile s-au dus spre 5% și marja în care contribuția de dezinflaționism poate să acționeze e din ce în ce mai mică. Bineînțeles că doare și are impact și mărimea datoriei publice. Dar ea nu este foarte mare, nu acolo ne remarcăm.”
Dar această intenție de a ajunge chiar și la 62%?
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Nici nu se poate altfel. Atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Și o să ave. Că, dacă am fi în stare, dar asta înseamnă o recesiune cruntă în România, să reducem de la 8% la 3% sau 2%, nu mai crește datoria publică. Dar până atunci o să crească.”
Pe datele de la Eurostat și, cel puțin în luna octombrie, România avea cea mai cel mai rapid grad de creștere a inflației în raport cu celelalte state ale Uniunii Europene. Cum am ajuns în situația aceasta?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Este greu de spus în trei cuvinte cum am ajuns. Am ajuns ca rezultat al unui cumul de factori care au acționat în mod negativ asupra economiei românești, plecând de la factorii internaționali, războaiele care ne înconjoară.”
Nu suntem singurii care suntem vecini cu războiul. Statele baltice, Polonia, la fel, poate chiar mai implicate și prin comparație, noi am avut 5% Lituania a avut o creștere a prețurilor de 0,1%.
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Războiul nu lovește la fel pe toată lumea. Lituania, comparativ cu România, este o țară extrem de mică. Economia lor este o economie foarte mică. Economia lor, până să ajungă în această situație de a fi înconjurată de război, a suferit reforme pe care România nu le-a făcut. Deci sunt mulți factori care se iau în în considerare. În cazul României, războiul a avut un efect foarte dur. Prețurile la materii prime, materiale, combustibili, energie sunt cele care au generat într-o primă fază inflația, după care s-a întâmplat încă ceva. În România s-au pompat foarte mulți bani în pandemie și post-pandemie. Acești bani au dus la creșterea masei monetare peste limitele normale, fapt ce a generat o presiune a cererii asupra ofertei. Bani mulți înseamnă cerere mare, posibilitate mare de a cumpăra bunuri și servicii.
Oferta a rămas relativ scăzută. Lanțurile de aprovizionare au fost obturate în timpul pandemiei, războiul a avut importanța lui. Creșterile de prețuri la utilități au avut impactul și influența lor. Drept urmare, producția a rămas la un nivel relativ scăzut. Cererea însă a crescut foarte rapid. Când oferta scade, iar cererea crește, eezultatul pe care îl vedem este creșterea prețurilor, adică este inflație.”
Creditele românilor în 2025
Am văzut că în continuare a crescut apetitul românilor în ceea ce privește creditarea. Ce recomandați pentru 2025? Este fezabil să ne luăm un credit și dacă da, în ce monedă?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Întotdeauna eu am recomandat ca înainte de a lua un credit, să ne gândim de două ori. Cum se spune în popor, „să măsurăm de două ori pentru a tăia o data”. Un credit angajat presupune în mod obligatoriu rambursare. Această rambursare presupune eforturi pe care trebuie să ne gândim bine, dacă suntem capabili să le susțină financiar, să le acoperim din veniturile pe care le obținem. Optimismul în ceea ce privește veniturile este similar, la o persoană obișnuită fizică, cu optimismul bugetar în ceea ce privește veniturile care au fost prognozate cu mult peste cât au putut să fie realizate efectiv. Iar dacă e vorba de monedă, trebuie întotdeauna un credit angajat în moneda în care ne câștigăm veniturile, lei, euro, depinde cum avem salariile negotiate, și după aceea conexate.”
Dacă ar fi să facem un arc peste timp, între începutul lui 2024 și sfâștirul acestui an:. Îl terminăm mai bine sau mai rău decât l-am început?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „După părerea mea, îl terminăm mai bine decât l-am l-am început. Nu am avut nicio perioadă de recesiune, nu am avut nicio perioadă de scădere economică, am crescut mai puțin, dar am crescut în continuare. Creșterea constantă presupune un efect pozitiv la sfârșitul anului. Asta nu înseamnă că lucrul acesta se va perpetua la anul. Am mai avut anul acesta, din cauza alegerilor, foarte multe discuții pe teme fiscale, foarte multe promisiuni de a nu crește taxele, foarte multe promisiuni de a acoperi nevoi sociale, salarii, pensii ș.a.m.d. Taxele oficial n-au crescut, neoficial au crescut. Această creștere de taxe mascată a avut efectele ei. A generat, pe de o parte, un transfer de business din zona albă în zona gri, pe de altă parte, a generat o încetinire a ritmului de creștere. Am crescut, dar nu în ritmul pe care îl previzionasem.
Dacă la anul se va continua cu această politică a struțului, declarăm că nu creștem taxe, iar în fapt le creștem, fără a face reformele de care avem nevoie, atunci este posibil ca evoluția noastră să nu mai fie pozitivă până la sfârșitul anului 2025. Deci 2025 este un an extrem de important și este un an în care avem nevoie de ceea ce nu avem în momentul de față: stabilitate politică și coerență în zona politică.”
Vă așteptați la o inflexiune poate și mai mare a produsului intern brut? Vă așteptați să stagneze sau să-și continue creșterea?
Dan Schwartz, consultant fiscal: „Este exact ceea ce spuneam mai devreme. Dacă se continuă tendința, el va crește. Nu va mai crește în același ritm ca ca până în anii precedenți, dar vom înregistra o creștere. Dacă erorile pe care le-am făcut în 2024 se perpetuează în 2025, există riscul unei stagnări. Deci stagnare, apoi descreștere a produsului intern brut. Și ce spunea guvernatorul Băncii Naționale, pe de o parte, este foarte corect dacă oprim creditarea, dacă România nu se mai împrumută, riscul de recesiune crește. Dar în același timp, dacă România se supraîndatorează, se întâmplă altceva. Când ne supraîndatorăm, ne amanetăm viitorul.”
