Depolitizarea sistemului de educație ar fi posibilă dacă la concursurile de directori de școli ar putea participa și manageri veniți din multinaționale. Este una dintre propunerile înaintate de ONG-uri ministrului Educației, în contextul revizuirii proiectelor noilor legi. Propunerea finală ar urma să ajungă pe masa Guvernului în aceasta lună.
Politizarea sistemului de învățământ începe de la inspectoratele școlare, iar concursurile pentru funcțiile de management în școli nu garantează corectitudine, atrag atenția cei din sistem. Un director de școală a vorbit sub anonimat despre presiunile politice din sistemul de educație.
Director școală: Nu trebuie să ne facem iluzii, inspectorii școlari sunt numiți, probabil, exclusiv de partidele politice locale. Nu există niciun județ în acest moment, cred, cu inspectori școlari apolitici sau care să fi fost aleși altfel decât în felul acesta.
Presiunile pornesc de la inspectorat, a explicat directorul, care în trecut a fost nevoit să-și dea și demisia, odată cu schimbarea politică. Directorii sunt parțial numiți prin concurs, parțial din pix, atunci când se numesc interimarii.
George Leca, cofondator Asociația pentru Valori în Educație: Noi propunem deschiderea profesiei de management școlar către alți profesioniști din domenii diferite de domeniul educațional, care au competențe transferabile, vorbim aici de manageri de companii, vorbim de oameni care au făcut școli în străinătate de management educațional.
În prezent, 8.000 de posturi de directori din cele 10.000 sunt ocupate. Posturile acestea nu sunt atrăgătoare, din cauza salariilor. Un director de școală este plătit în medie cu salariul de bază de 7.000 de lei, mai puțin mai puțin de 1.500 de euro, în funcție de numărul de elevi ai școlii. În mediul privat, un manager este motivat, în primul rând salarial.
Irina Munteanu, manager: Salariul unui manager este mai mare decât salariul unui specialist cu cel puțin 80%, tocmai pentru că există responsabilități foarte mari, bugete pe care trebuie să le gestioneze, complexitatea muncii, relaționarea cu ceilalți, care presupune foarte multă presiune și trebuie remunerată ca atare.
Ministerul Educației a răspuns la o solicitare înaintată de Euronews România în care a spus că analizează „propunerile transmise, feedbackul primit fiind un element esențial în procesul decizional”.
„Obiectivul Ministerului Educației este construcția unui cadru legislativ solid, care să răspundă nevoilor sistemului de învățământ și societății căreia acesta i se adresează”, se arată în răspunsul la solicitare.
