Zilele acestea are loc o dezbatere maraton privind legea învățământului preuniversitar între ministrul Sorin Cîmpeanu și societatea civilă. Este penultima întâlnire de genul acesta organizată de Ministerul Educației înainte de finalizarea noilor legi.
Viforel Dorobanțu, director la Școala Gimnazială nr. 1 din comuna Curcani, a vorbit la Euronews România despre dezbaterea pe educație.
Viforel Dorobanțu: „Educația nu va arăta într-un fel mai bun sau mai rău datorită sau din cauza unei legi a educației. Ceea ce se întâmplă în școală depinde de profesor în mare măsura și aici văd intervenția pe care trebuie să o facem. Să încercăm să rezolvăm problemele de formare inițială a profesorilor, de a stabili concret ce se va petrece în clasă.
Am văzut că sindicatele au negociat cu Ministerul Educației. Faptul că se va crea o elită mai devreme decât ar trebui în jurul colegiilor naționale, sincer, nu o văd așa de rea pe cât se pare. Eu am impresia că subiectul a fost mai ușor de înțeles de societatea civilă. Faptul că în niște instituții de învațământ, la un moment dat, vom avea perfomanță la nivel înalt nu o văd chiar așa de rea.
Faptul că în urma acelei evaluări standardizate de acum câteva luni, faptul că doar 2% din elevii România sunt capabili de perfomanață înaltă, arată că atenția nu s-a dus chiar corect către acel subiect”.
Bani prea puțini pentru performanțele școlare
În viziunea acestuia, sumele alocate pentru performanțele școlare rămân scăzute.
Viforel Dorobanțu: „I-aș ruga pe elevi și pe părinți să se uite la celelate sisteme de învățământ din Europa și să vadă că nu seamănă cu ceea ce vedeam noi la Bac până acum. Bac-ul trebuie adus la un nivel la care copiii din România să îl poată absolvi ca în sistemele din Europa cu care se vor confrunta la universitățile la care vor ajunge.
Aceste rezultate la olimpiadă nu se datoreaza a ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ, părarea mea, ci a faptului că au găsit niște parinți întregi la minte, deschiși la minte, niste profesori, nu știu cu meditații plătite, neplătite, poate cluburi, centre de excelență, dar lucrurile astea sunt pentru un ecart destul de limitat, de 2% cum am mai spus.
Uitați-vă la ce sume au primit sportivii și nu dau nume pentru că nu am nimic cu acei sportivi extraordinari, dar la ce sumă s-a dat unui sportiv care a câștigat unu concurs, poate și un record mondial, și la ce sumă s-a dat tuturor copiilor de la toate olimpiadele. Cred ca nu ajungem nici la jumătate din acea sumă dată acelui sportiv”.
