Proiectul de lege care ar fi permis angajaților români să-și ia concediu medical pentru burnout a fost retras. Sindromul este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, dar nu și de statul român.
Inițiativa, care prevedea concediu medical, psihoterapie și reducerea programului de muncă pentru angajații ajunși la epuizare, a primit raport de respingere în două comisii din Senat. Cu toate acestea, parlamentarii USR spun că nu renunță și că pregătesc un nou proiect pentru reglementarea burnout-ului.
Alina Dumitriu este navigator de pacienți, ajută persoane cu HIV, hepatită și alte boli infecțioase să obțină tratamente pe care statul nu le oferă. De-a lungul anilor, a trecut prin episoade severe de burnout.
Alina Dumitriu, activistă socială: „Deși e fără tristețe, fără nimic, nu poți să te ridici din pat. Nu poți să te ridici din pat să faci duș. Nu poți să te ridici din pat să bei apă. Simptomele de burnout sunt comune, identice chiar cu cele ale depresie și ale anxietății.”
În timp, Alina a învățat să își pună limite, deși meseria ei nu îi permite mereu să ia pauze.
„Prima oară a fost cel mai greu, bineînțeles, pentru că nu mi-am dat seama ce se întâmplă cu mine. Nu voiam să mă opresc”, a mai spus activista.
Psihologii spun că recuperarea după un burnout durează și câteva săptămâni.
Anca Teodor, psiholog: „Un concediu pentru burnout ar trebui să dureze minim două săptămâni, deoarece recuperarea este lentă, fiecare are ritmului de recuperare. Este identificabil prin trei aspecte. Primul este legat de obzare emoțională profundă. Da, al 2-lea este legat de detașarea față de locul de muncă și al 3-lea reducere a performanței profesionale.”
Burnout-ul, o afecțiune recunoscută internațional, dar nu și în România
Burnout-ul a fost recunoscut de OMS ca afecțiune în 2018, iar unele țări europene, precum Letonia, îl consideră deja o boală profesională. Și în România s-a încercat acest lucru, dar proiectul de lege propus de USR a fost retras chiar înainte de vot.
Primise aviz negativ de la comisiile de sănătate și muncă, iar angajatorii s-au opus, pentru că legea prevedea concediu medical, terapie și reducerea programului de lucru pentru angajații care trec printr-un episode de epuizare profesională.
Irineu Darău, senator USR: „Voi reveni foarte curând cu o nouă inițiativă care va ține cont de toate aspectele dezbătute, care va pune accent pe măsurile preventive și va elimina orice temeri privind măsuri coercitive pentru angajatori.”
România este pe locul doi în Europa la incidența burnout-ului, după Polonia, arată un studiu din 2022.