O româncă se numără printre femeile premiate de Departamentul de Stat al SUA pentru curaj și implicare civică. Este vorba despre Georgiana Pascu, activista pentru drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate. A fost prezentă în mai multe rânduri în platoul Euronews pentru a vorbi despre azilele groazei. A fost cea care a descoperit „azilele groazei” din Voluntari și cele din Târgu Mureș.
Pascu a fost premiată în această seară în cadrul galei internaționale „Women of Courage”. Evenimentul, ajuns la a XIX-a ediție, recunoaște femeile care dau dovadă de curaj și leadership în contexte dificile. Ceremonia a fost găzduită de secretarul de stat Marco Rubio și de Prima Doamnă Melania Trump.
Premiul recompensează femei din întreaga lume care au demonstrat curaj, forță și leadership excepționale. Începând din 2007, Departamentul de Stat a premiat astfel peste 200 de femei din peste 90 de țări.
Înainte de a o prezenta pe Georgiana Pascu, Prima Doamnă a Statelor Unite a mai spus că ea însăși a învățat să folosească puterea iubirii ca o sursă de putere în momente dificile.
Melania Trump a premiat-o pe Georgiana Pascu la Washington. „Exemplifică iubirea în acțiune”
Melania Trump, Prima Doamnă a Statelor Unite: „Azi sărbătorim curajul. O forță care se bazează pe iubire. Acest adevăr e ilustrat de către cele pe care le onorăm, ce dovedesc că iubirea poate inspira curaj extraordinar, chiar în fața vulnerabilității.
Curajoasa Georgiana Pascu, una din cele premiate, exemplifică iubirea în acțiune. Georgiana e activistă (watchdog) pentru românii ai căror voci nu pot fi auzite. Ea intră fără frică în unități desemnate pentru îngrijiri, pentru a salva oameni cu dizabilități, dar care sunt ținuți captivi fără voia lor. De fapt, ea se duce acolo inopinat, și descoperă inimaginabilul. Copii și adulți legați, sedați, înfometați și în cazuri extreme, pe moarte. Mulțumită muncii curajoase a Georgianei, zeci de inculpați au fost condamnați de trafic de ființe umane, exploatare și chiar și de crimă organizată”.
Georgiana Pascu, interviu acordat Euronews România din Capitala SUA
Prezentă la Washington, Georgiana Pascu a acordat un interviu jurnalistului Euronews România, Vitalie Cojocari.
Vitalie Cojocari: Bună ziua, Georgiana Pascu. Mulțumesc foarte mult că ești alături de noi. În primul rând, felicitări pentru ce urmează să se întâmple. De fapt, asta este prima întrebare. De ce ești la Departamentul de Stat american și ce vei face acolo? Cu cine vei vorbi?
Georgiana Pascu: Bună ziua. Mulțumesc mult pentru invitație. Sunt onorată să mă aflu la Departamentul de Stat al SUA. Am fost nominalizată printre finalistele de anul acesta pentru Premiul Internațional „Femei curajoase” pe care-l acordă Departamentul de Stat.
Vitalie Cojocari: În ce va consta premierea și care vor fi înalții oficiali americani cu care vei discuta?
Georgiana Pascu: La premiere vor participa alte șapte femei, reprezentante din aria altor șapte state. Toată ceremonia este condusă de secretarul de Stat, domnul Marco Rubio, și de Prima Doamnă, Melania Trump.
Georgiana Pascu: E un premiu care arată că persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale nu sunt invizibile
Vitalie Cojocari: Ești acolo în Statele Unite pentru un merit, pentru faptul că de-a lungul timpului, ai monitorizat situația copiilor, persoanelor care au nevoie de asistența statului. Acesta este motivul pentru care ești premiată astăzi?
Georgiana Pascu: Presupun că acesta este motivul, doar că cred că premiul acesta este un premiu pentru întreaga muncă a Centrului pentru Resurse Juridice, a echipei noastre, a colaboratorilor, susținătorilor, inclusiv a jurnaliștilor de investigație care au documentat în toți acești ani modul în care sunt respectate drepturile omului. Cred că este în același timp un premiu care ne arată că persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale, mă refer în mod special la copii, tineri, adulți, vârstnici din centrele rezidențiale, centre de plasament, spitale de psihiatrie, nu mai sunt invizibili. Drepturile lor contează.
Vitalie Cojocari: Despre drepturile și despre încălcarea drepturilor lor s-a auzit până la Washington?
Georgiana Pascu: S-a auzit până la Washington pentru că, de fapt, ideea acestui program de monitorizare neanunțată aș spune că mi-a venit aici în urma unei burse în urmă cu foarte mulți ani. Apoi, am beneficiat de toată experiența, cunoștințele, resursele printr-un program al Departamentului de Stat în 2015. În același timp, cred că situația modului în care nu respectăm drepturile copiilor și adulților cu dizabilități a făcut înconjurul lumii în mai multe situații. Dacă ne amintim, în 2004 de situația oamenilor care au murit de foame și de frig în Spitalul de Psihiatrie din Poiana Mare sau situațiile mai recente cu persoanele care au fost exploatate și traficate din centrele private din județul Ilfov și Mureș în 2023.
Mai recent, situația copiilor cu dizabilități care din cauza faptului că părinții nu au accesul la resurse materiale și financiare pentru le oferi servicii acasă sunt ținuți în condiții degradante în centrele de plasament din Mureș.
Georgiana Pascu, despre caz copiilor ținuți legați de mâini într-un centru din Ialomița: Cineva a descoperit, cineva din afara sistemului și nu din interiorul sistemului
Vitalie Cojocari: Iar astăzi e o situație pe care o vedem din nou, repetându-se aproape la indigo și anume: în Ialomița au fost descoperiți copii care sunt într-o stare destul de neplăcută și e un cuvânt eufemistic dacă e să ne uităm la acele poze pe care le-am văzut: copii care sunt legați, copii care stau câte doi într-un pat. De ce apar asemenea situații? Și care este părerea ta despre ce s-a întâmplat la Ialomița?
Georgiana Pascu: Am urmărit și eu, din păcate, cu îngrijorare și tristețe ceea ce văd că se întâmplă și la Ialomița. Să nu uităm că în urmă cu două-trei luni, autoritățile responsabile din România ne spuneau că e o situație izolată și, din păcate, nu este. De ce se întâmplă? M-aș referi la ceea ce ai spus tu mai devreme, un cuvânt pe care l-ai folosit foarte bine: cineva a descoperit, cineva din afara sistemului și nu din interiorul sistemului. Mă gândesc aici la faptul că avem agenții județene de inspecție socială, avem responsabili DGASPC, avem responsabili până la cel mai înalt nivel, dar cu toate acestea abuzurile continuă să se petreacă.
Cel puțin, în opinia noastră, la Centrul de Resurse Juridice, cauzele sunt câteva și aș enumera cel puțin două: în primul rând, faptul că există această anomalie în lege, (...) între reprezentantul legal al copiilor și directorul DGASPC. Prin urmare, principalul angajator din județ este și cel care reprezintă copiii, dar este și cel prin dispoziția căruia copilul a fost luat din familie și, în același timp, a trebuit să gândească, să organizeze serviciile în comunitate care nu există.
În al doilea rând, este o chestiune care ține de buget. Continuăm să cheltuim bani cu administrația locală și nu cu serviciile în comunitate. În al treilea rând, este evident o chestiune care ține de accesul organizațiilor neguvernamentale (...) importanța vizitelor de monitorizare neanunțate organizate de asociațiile neguvernamentale pentru drepturile omului. Și bineînțeles, de accesul la justiție despre care știm cu toții că este unul încă foarte puțin eficient și eficace atunci când vorbim despre persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
Avem anchete care durează ani de zile și avem foarte puține informații despre maniera în care aceste persoane au acces la resurse.
„Statul este locul în care se adună toți banii și implicit și puterea”
Vitalie Cojocari: Există o mare problemă pe care ai spus-o și anume: cel care grijă de copii este și cel care are banii pe care-i gestionează cum consideră, iar urmărind banii am putea să rezolvăm cumva situația. Cum rezolvăm problema astfel încât să nu ne mai trezim cu asemenea situație din nou și din nou? Pentru că am avut „azilele groazei” din Ilfov, am avut „azilele groazei” din Târgu Mureș, acum iată în Ialomița. Care ar putea fi o soluție simplă și pe înțelesul publicului?
Georgiana Pascu: Ar trebui să existe cu adevărat în comunitate. Aici mă gândesc în primul rând la asistenta socială și medicală. Să nu uităm că sunt multe familii care, din păcate, nu își permit să plătească serviciile de recuperare, sănătate, educație și îngrijire primară pentru copiii cu dizabilități. Aici mă refer la copiii mici. Să nu uităm, Comisia Europeană ne-a cerut să nu mai cheltuim niciun ban pentru a ține copiii în instituții. În opinia Comitetului ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, și o casă de tip familial este o instituție.
În al doilea rând, este o chestiune ce ține de maniera în care sunt realizate aceste servicii și de felul în care se aplică legea. Ar trebui să modificăm legea, să ne asigurăm că reprezentantul legal al copilului este o persoană independentă de DGASPC și ar trebui să ne asigurăm că este cu adevărat un control al acestor servicii, ceea ce este destul de greu de realizat în acest moment. După cum vedem, statul este principalul furnizor de servicii. Este locul în care se adună toți banii și implicit și puterea. În același timp, este greșit reprezentantul legal al acestor copii.
„Buget există. Întrebarea este cum este împărțit”
Vitalie Cojocari: Bani există? Bani sunt suficienți?
Georgiana Pascu: Din datele pe care le-am colectat și pe care urmează să le prezentăm, mă refer la solicitări de informații publice pe care CRJ le-a transmis tuturor DGASPC-urilor din țară, buget există. Întrebarea este cum este împărțit acest buget. 80% din banii care vin de la bugetul de stat sunt bani care pot fi alocați pe salariile angajaților. Mai apoi, nu există informații despre cine și cum controlează în concret acest buget, dar despre asta urmează să o prezentăm în analiza pe care o vom finaliza în curând.
