Uniunea Europeană se află în plină campanie electorală. Au rămas 100 de zile înainte de alegerile parlamentare din iunie.
În cadrul alegerilor la nivel de continent vor fi aleși 720 de membri ai Parlamentului European. Aceasta este o creștere față de cele 705 locuri actuale, pentru a ține cont de schimbările demografice din mai multe state membre, potrivit euronews.com.
Parlamentul este singura instituție din UE care este aleasă direct de către alegători. Celelalte două organisme principale sunt alese în mod indirect: componența Comisiei Europene necesită aprobarea deputaților europeni, în timp ce Consiliul este format din miniștrii naționali desemnați de guvernele lor respective.
Cele trei instituții lucrează mână în mână - nu întotdeauna pe cale amiabilă - pentru a face să avanseze legislația într-un domeniu larg, cum ar fi acțiunea climatică, reglementarea digitală, migrația și azilul, piața unică, protecția mediului și bugetul comun.
Când vor avea loc alegerile?
Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 6-9 iunie și vor fi organizate în conformitate cu normele electorale ale fiecărui stat membru. Alegătorii vor alege reprezentanții țării lor pe liste deschise, semideschise și închise. O inițiativă de introducere a listelor transnaționale nu a avut succes.
Scrutinul începe în Olanda joi, 6 iunie, urmată de Irlanda vineri, 7 iunie. Letonia, Malta și Slovacia vor participa sâmbătă, 8 iunie, în timp ce restul țărilor vor vota pe 9 iunie, în marea duminică.
- România organizează alegerile europarlamentare pe 9 iunie.
Republica Cehă și Italia vor permite votarea în zile consecutive: vineri și sâmbătă pentru cehi, iar sâmbătă și duminică pentru italieni.
Care este vârsta minimă pentru a vota?
La fel ca în ziua alegerilor, acest lucru depinde și de naționalitate. În majoritatea statelor membre, vârsta minimă pentru a vota este de 18 ani. Cu toate acestea, în ultimii ani, o mână de țări au redus pragul în încercarea de a crește prezența la vot.
În Grecia, persoanele cu vârsta de 17 ani sau mai mult pot vota. Iar în Belgia, Germania, Malta și Austria, vârsta limită a fost stabilită la 16 ani.
- În România, cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti pâna în ziua alegerilor inclusiv.
În schimb, vârsta minimă pentru candidații la Parlament variază de la 18 ani, în țări precum Germania, Franța și Spania, la 25 de ani în Grecia și Italia. Toți cetățenii UE au dreptul să candideze în altă țară UE dacă sunt rezidenți în această țară.
Este votul obligatoriu?
Votul este obligatoriu doar în patru state membre: Belgia, Bulgaria, Luxemburg și Grecia. Această dispoziție este aplicată cu indulgență și nu se traduce neapărat prin cifre mai mari.
În 2019, Grecia a înregistrat o prezență la vot de 58,69%, iar Bulgaria de doar 32,64%.
Poți vota din străinătate?
Ca regulă generală: da, puteți vota. Dar lucrurile se schimbă de la o țară la alta.
Toate statele membre, cu excepția Republicii Cehe, Germaniei, Irlandei, Irlandei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei și Slovaciei, permit cetățenilor lor să voteze la ambasadele și consulatele din străinătate, un pas care necesită adesea o înregistrare prealabilă. (Bulgaria și Italia permit această opțiune doar în cadrul unei alte țări UE).
În același timp, Belgia, Germania, Estonia, Spania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Slovenia, Finlanda și Suedia permit alegătorilor să trimită buletinele de vot prin poștă. În unele cazuri, costurile poștale pot fi rambursate.
În plus, Belgia, Franța și Țările de Jos autorizează utilizarea de procuri: o persoană care nu poate merge la vot poate desemna o altă persoană să voteze în numele său.
Până în prezent, Estonia este singura țară din UE care oferă posibilitatea de a vota electronic.
Pe de altă parte, există o minoritate de state membre care nu au nici un fel de opțiune pentru a vota din străinătate: Republica Cehă, Irlanda, Malta și Slovacia.
Când vom afla rezultatele?
Rezultatele alegerilor vor fi anunțate abia duminică seara. Acest lucru împiedică țările care votează mai devreme în cursă să influențeze rezultatul celor care se înscriu mai târziu.
Serviciile Parlamentului European intenționează să publice primele estimări parțiale duminică la ora 18:15 CET și prima proiecție a hemiciclului complet la ora 20:15 CET. Aceste date vor combina voturile estimate și sondajele de opinie preelectorale.
Până la ora 23:00 CET, după ce toate secțiile de votare din toate statele membre se vor fi închis, vom avea o privire fiabilă și cuprinzătoare asupra componenței viitorului Parlament European.
Ce se întâmplă după alegeri?
La scurt timp după încheierea alegerilor, autoritățile naționale vor comunica Parlamentului cine a fost ales. Deputații europeni trebuie să se organizeze în grupuri politice în funcție de ideologia și prioritățile lor.
Aceste grupuri trebuie să includă un minim de 23 de legislatori din cel puțin șapte țări. Cei care sunt lăsați pe dinafară vor fi considerați "non-inscriși" (sau "neafiliați") și vor avea mai puțină importanță în dezbateri și comisii.
Actualul hemiciclu are șapte grupuri: Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D), Renew Europe, Verzii/Alianța Liberă Europeană, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), Identitate și Democrație (ID) și Stânga.
Cea de-a zecea legislatură va începe la 16 iulie, data primei ședințe plenare. În acea zi, cei 720 de eurodeputați vor alege președintele Parlamentului, 14 vicepreședinți și cinci chestori.
Prima ședință va dura până pe 19 iulie și va avea loc selecția comisiilor și subcomisiilor. Dar posturile de președinte, pe care principalele grupuri le împart în mod tradițional în cadrul unui joc de negocieri, vor fi anunțate în zilele care vor urma plenarei.
