Noul an electoral reînvie retorica revizionistă. Războiul din Ucraina a creat terenul fertil pentru politicieni din țările vecine care s-au folosit de această temă pentru a repune pe tapet problema teritoriilor pierdute de către propriile lor țări. În România, formațiuni precum AUR și SOS folosesc acum același discurs la care au apelat în trecut lideri precum Traian Băsescu și Corneliu Vadim Tudor. Totul, pentru se menține în sondaje și pentru a-și maximiza propriul scor electoral atrăgând o parte din electoratul român încă sensibil la teza României Mari, spun analiștii politici.
Revizionismul în anul electoral 2024 în România: pericole și tendințe
Claudiu Târziu, co-președinte AUR: „Nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești. Basarabia nu poate fi uitată. Ea trebuie să vină acasă. Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei nu poate fi uitat, Ținutul Herța, Transcarpatia, tot ce a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele aceluiasi stat”.
Reluată în ziua Micii Uniri, revizuirea granițelor României în limita celei din decembrie 1918 nu este în prezent un subiect confiscat doar de AUR. Și SOS, partidul senatoarei Dianei Șoșoacă, încearcă să atingă pragul electoral de 5% pentru intrarea în viitorul legislativ. Camera Deputaților a respins recent două inițiative prin care Șoșoacă propunea atât unirea României cu Republica Moldova, dar și anexarea unor teritorii din Ucraina.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Există un electorat naționalist care este foarte sensibil la ideea că Basarabia e România, că Bucovina e România și care nu înțelege sau nu vrea să înțeleagă că tratatele internaționale, pe care România le-a recunoscut, stabilesc foarte clar niște granițe, că Republica Moldova există de sine stătătoare, că are o populație care nu este doar de origine românească. (...). Dacă vrem să fim împreună cu românii din Moldova și din Ucraina, cel mai simplu este în interiorul Uniunii Europene”.
Corneliu Vadim Tudor: „România are drepturi teritoriale”
Traian Băsescu: „Unirea României cu Republica Moldova este un obiectiv posibil”
În trecut, și alți lideri politici au pus în scenă aceeași strategie. PRM a intrat în Parlament în repetate rânduri cu o retorică similară. PMP, cu fostul președinte Traian Băsescu în frunte, a obținut mandate în două legislaturi, marșând inclusiv pe ideea depunerii unui proiect de lege privind unirea cu Republica Moldova.
Corneliu Vadim Tudor, fost președinte PRM, spunea în 1997: „Cuvântul pretenție nu-mi place. România nu are pretenții, are drepturi teritoriale... Dar de ce se aplică dublul standard în politica internațională, de ce ceea ce a fost permis pentru Germania, când s-a unificat, nu este permis și pentru România?”
Traian Băsescu, fost președinte al României: „Unirea României cu Republica Moldova este un obiectiv posibil atâta timp cât oamenii politici au curaj să vorbească despe el. Vă asigur că dacă în Parlamentul de la București și în cel de al Chișinău s-ar vota Unirea, ea ar deveni o realitate”.
Discursul revizionist se va amplifica în acest an electoral, atrag atenția analiștii politici.
Andrei Țăranu, analist politic: „Nu cred că le aduce mai multe voturi. După Primul Război Mondial, după Tratatul de la Versailles, niciunul dintre statele care au rezultat după acest tratat nu au fost fericite cu granițele în care au intrat. Este subiectul central, de fapt, al războiului dintre Federația Rusă și Ucraina”.
Raluca Alexandrescu, conferențiar al Facultății de Științe Politice, Universitatea București: „Aș distinge aici două chestiuni. Creșterea ponderii discursului revizionist care privește Bucovina în ultimii doi ani și care este clar legată de revizionismul putinist. A doua componentă ar fi cea legată de creșterea unei diaspore în toată Europa și această diasporă e mai sensibilă, potrivit ultimelor cercetări, la discursul de tip revisionist”.
Revizuirea granițelor nu este doar o temă românească. Pe lângă politicile publice în favoarea maghiarilor din țările învecinate, în ultimii ani, liderul Ungariei, Viktor Orban, a folosit în mod repetat simboluri revizioniste, precum o hartă a Ungariei Mari sau un fular inscripționat cu aceeași hartă.
