400 de primari din cei peste 3.000 existenți la nivel național și-au părăsit, în ultimele două luni, partidele de proveniență și au "migrat" pentru a candida pe listele altor formațiuni politice.
La zece ani de la celebra Ordonanță 55, cunoscută mai mult ca ordonanța traseismului, Executivul Ciolacu a venit cu o prevedere strecurată într-o altă ordonanță, cea privind comasarea alegerilor europarlamentare cu locale pentru data de 9 iunie.
S-a dat astfel undă verde încă o dată "traseismului politic", deși, în ultimii ani, acest fenomen a fost combătut la scenă deschisă, atât de liderii PSD, cât și de către cei ai PNL.
Situația la zi a primarilor care au "migrat" la alte partide
Noua prevedere a permis atât șefilor de consilii județene, cât și primarilor în exercițiu să opteze pentru un alt partid până în momentul depunerii candidaturilor, fără teama pierderii mandatului de ales local, așa cum spune legea actuală.
Rezultatele nu au întârziat să apară. PSD a luat partea leului. Potrivit calculelor Euronews, de această dată, social-democrații au primit, în aceste două luni, 268 de noi primari, dintre care 183 provin de la PNL, iar restul de 85, de la alte partide.
Liberalii au reușit o performanță mai modestă. Au convins 50 de edili să părăsească PSD și să candideze în numele PNL, în timp ce au "racolat" alți 43 de primari de la partidele din opoziție.
Calculele PSD și PNL în ceea ce privește mandatele de primari
Cristian Pârvulescu, politolog: "PSD ar putea să spere la 1.400 de primari, iar PNL, undeva între 950 și 1.000 de primari. Va afecta în mare măsură rezultatul la alegerile europene ale partidelor de opoziție.
Pentru USR va fi foarte dificil, pentru că nu a reușit să se înrădăcineze și acum plătește faptul că a părăsit guvernarea. A fost o guvernare scurtă".
Așa cum era de așteptat, cele mai afectate de "traseismul" aleșilor locali au fost USR și PMP. Fiecare formațiune politică a pierdut în jur de 30 de primari, iar campania pentru alegerile locale i-a prins cu doar câte 15, respectiv 21 de primari aliniați la startul electoral.
AUR este singurul partid din opoziție care a beneficiat indirect de strategia partidelor din coaliție. Cel puțin 12 primari din alte partide candidează acum în numele acestei formațiuni politice.
Raluca Alexandrescu, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București: "După constituirea candidaturilor, constituirea listelor, decizia unor candidați de a merge pe una sau pe alta din opțiunile politice este clar condiționată de avantaje, de apartenență la rețele clientelare locale, de acces facil la bani, atunci este foarte limpede că genul acesta de ordonanțe au șanse să recruteze și să întrunească succesul pe care mizează inițiatorii lor.
Avem, pe de altă parte, efectul alegerilor locale, care sunt pentru primari, de exemplu, într-un singur tur, deci care deja au un efect de coagulare și de polarizare excesivă în tabăra unui partid."
Traseismul politic de-a lungul ultimilor ani
Statisticile acestei migrații politice relevă încă o situație: războiul surd dintre PSD și PNL, cu racolări reciproce de primari compromite scenariul unor liste comune la alegerile parlamentare din toamnă.
Andrei Țăranu, analist politic: "S-ar putea să fie interesant să își sprijine niște puncte de putere, niște moduri de rețea pentru alegerile parlamentare, dar având în vedere coaliția, probabil se vor strădui să găsească sau să mențină niște oameni pe care îi cunosc. Nu se vor strădui foarte tare decât în măsura în care să mai caroteze puțin opoziția, dacă va exista, în județele respective. Practic, sunt aceiași oameni, doar că și-au schimbat culoarea, din galben în roșu sau din roșu în galben."
"Traseismul politic", devenit literă de lege, nu constituie o premieră. În timpul guvernărilor Năstase și Orban, măsuri similare au permis plecări masive ale aleșilor locali. Totul a culminat în 2014, în timpul guvernării Ponta. Emiterea ordonanței 55 a permis migrarea a peste 500 de primari, marile partide fiind atunci, ca și acum, principalele beneficiare.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
