Ministrul Mediului vrea să dea undă verde pentru împușcarea a peste 400 de urși în acest an, față de 140, cât era cota de vânătoare până acum. Ministerul argumentează că în acest fel ar diminua pagubele și ar proteja viețile oamenilor. ONG-urile de mediu spun că soluția dă cale liberă pentru uciderea urșilor fără sens și promovează vânătoarea la trofeu, deși specia este strict protejată.
Cum a fost stabilită această cotă?
Ordinul pe care ministrul Mediului ar urma să-l semneze, ar trimite 426 de urși în bătaia puștii vânătorilor.
”Anul trecut am avut un ordin de ministru pentru 140 de exemplare. Acel ordin de ministru era pus în practică de asociațiile de vânătoare prin personalul tehnic de specialitate. INCDS propune o cota de prevenție de 426 de exemplare. Ele vor fi distribuite în funcție de pagube, atacuri, valoarea pagubelor, numărul de decese regretabile din anumite zone,” a declarat Tánczos Barna, ministrul Mediului.
Cota a fost stabilită de Minister pe baza unui studiu care estimează că populația de urs brun a României este între 7.500 si 8.000 de exemplare. Ministrul Mediului nu a știut însă să spună cum s-a ajuns la această cifră. În România, recensământul urșilor - cea mai științifică estimare a unei populații de astfel de carnivore mari, bazată pe probe genetice - este încă în derulare și va fi gata în câțiva ani.
”Eu am văzut foarte multe formule. X la pătrat Y... Nu intru în detalii că nu e domeniul meu de specialitate. Daca vreți vă pot citi de aici niște grafice nu știu de care, dar nu vă pot da detalii,” a explicat Tánczos Barna, ministrul Mediului.
Ministrul Mediului argumentează că pagubele produse sunt prea mari
Activiștii de mediu spun că nu există argumente științifice pentru această estimare a populației de urși.
”Avem pur și simplu o propunere de redeschidere a vânătorii la trofeu. Suntem evident împotriva acestei activități și este complet inacceptabil ca în 2023 să avem o redeschidere la vânătoare la trofeu mai ales în contextul în care ursul este protejat și de legislația europeană,” a declarat Ciprian Gălușcă, Expert de mediu Greenpeace România.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, argumentează că au murit prea mulți oameni, după ce au fost atacați de aceste animale sălbatice, iar pagubele sunt mult prea mari. Ministerul a elaborat în urmă cu doi ani un alt act normativ care permite tocmai intervenția în cazurile urșilor agresivi. Ordonanța cere însă ca intervenția să se facă cu ajutorul unor specialiști și numai în cazul unor riscuri foarte mari se poate trece la eutanasiere sau împușcare. În 2021 și 2022, s-a aplicat această metodă în 25 de cazuri.
„Este cert faptul că numărul de pagube, numărul de atacuri, valoarea pagubelor, numărul de apeluri la 112 crește în România an de an. Sunt din ce în ce mai multe conflicte om - urs și este nevoie de o acțiune preventivă, nu doar ulterioară, pentru că în unele situații este prea târziu,” a explicat Tánczos Barna, ministrul Mediului.
Soluții pentru protejarea speciei
Reprezentanții ONG-urilor spun că trebuie să existe soluții care să protejeze specia, nu să o anihileze. Amplasarea gardurilor electrificate, oprirea tăierilor de păduri și gestionarea deșeurilor ar fi alternative menite să reducă conflictele dintre om și urs.
”Să nu mai aruncăm gunoiul lângă comunitate sau în spatele curții, să nu mai avem observatoare de urși, avem observatoare care hrănesc urșii lângă comunități. Să nu mai avem în general ideea asta de a hrăni ursul,” a explicat Ciprian Gălușcă, Expert de mediu Greenpeace România.
Conform specialiștilor, un trofeu de urs poate să ajungă până la 8.000 de euro. Cei care vor să vâneze aceste animale trebuie să plătească și o taxă. Valoarea acesteia este cuprinsă între 300 și 700 de euro. În urmă cu doi ani, opinia publică s-a revoltat după ce Arthur, unul dintre cele mai mari exemplare de urs din țara noastră, a fost vânat de un prinț austriac.
