În conturile României astăzi a mai intrat o tranșă din banii PNRR, în jur de trei miliarde de euro. Asta înseamnă că aproape o treime din banii prevăzuți în Programul de Redresare și Reziliență au ajuns deja la noi. Vorbim de un total de nouă miliarde de euro.
Este o veste bună pe jumătate pentru că țara noastră a reușit să cheltuie doar 650 de milioane de euro. Adică, puțin peste 7% din suma primită până acum.
Trei miliarde de euro din PNRR au intrat în România
România are al doilea cel mai complex plan dintre țările comunitare, cu peste 500 de proiecte de investiții și dezvoltare, de la infrastructură până la digitalizare și tranziția verde. Mai exact, am fi putut fi mult mai performanți în educație, administrație, mediu și sănătate.
Iată ce promiteam când am prezentat planul la Bruxelles.
- Printre proiectele mari de infrastructură, peste 400 de kilometri de autostradă, modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată și primul metrou din Cluj.
- La digitalizare, prioritatea este reforma Fiscului. Peste 8 milioane de români vor avea carte de identitate electronică, iar 90 de localități vor benficia de internet de mare viteză.
- În Sănătate, proiectele vizau construcția sau renovarea a peste 200 de spitale.
Pentru asta ne angajam să facem reformă în educație, pensii și salarii. Însă nimic nu este în termen. Pensiile speciale bat pasul pe loc, la fel și reforma din sistemul pensiilor publice sau legea salarizării.
De ce România a cheltuit doar 3% din prima tranșp de bani din PNRR
Astăzi ministrul de finanțe Marcel Boloș se bucura că a intrat în România a doua tranșă de bani din PNRR. Dar nu spune că din prima tranșă nu s-a cheltuit decât 3%. Și aici vorbim despre total, aproximativ 7% din cât avem, aproximativ 9 miliarde.
De ce? Pentru că ministerele nu și-au îndeplinit obiectivele. Din banii care au venit acum, am pierdut deja 400 de milioane, pentru că nu am îndeplinit promisiunile legate de investiții în energie verde. Ministerul Sănătății a renunțat la peste 700 de milioane din suma sumat totală alocată. Este vorba despre bani pentru modernizarea sau construirea a 6 spitale. Asta deși administrațiile locale au depus proiecte de finanțare. Ele n-au mai fost însă procesate la minister.
Cât despre banii din tranșa a treia, cererea nu poate fi depusă pentru că nu s-a terminat reforma pensiilor speciale. Acest joc între Guvern, ministere, administrații locale și alte instituții poate însemna șanse ratate pentru România.
Ce și-a asumat România prin PNRR
Proiecte de investiții în infrastrructură
- 429 km de autostradă construiți
- 315 km de cale ferată modernizată
- 21 km de rețea de metrou ușor la Cluj Napoca
Sursa: PNRR
Proiecte în digitalizare
- Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)
- 8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronică
- 90 de localități vor fi conectate la internet de mare viteză
Sursa: PNRR
Proiecte în sănătate
- 200 de centre medicale nou construite sau renovate
- 30 de unități de îngrijire ambulatorie vor fi modernizate, reabilitate
Sursa: PNRR
Reforme
- Legile Educației
- Legea salarizării unitare
- Legea pensiilor speciale
- Legea pensiilor
Sursa: PNRR
Fonduri cheltuite din PNRR
*ian.-aug. 2023:
Fonduri nerambursabile 908 mil. lei
Fonduri din împrumuturi 1,27 mld. lei
Proiecte de infrastructură 1 mld. lei
Total 2,18 mld. lei (445 mil. euro)
Sursa: MFP
Cât a cheltuit România din PNRR
*Suma totală alocată 27 mld. euro
Plăți efectuate 650 mil. euro
Procent din total 2,4%
Sursa: Comisia Europeană
Câți bani a primit România
*Planul Național de Redresare și Reziliență
Prefinanțare 3,79 mld. euro
Prima cerere de plată 2,6 mld. euro
A doua cerere de plată 2,7 mld. euro
Total 9,1 mld. euro
Sursa: Comisia Europeană
Însă problema este că autoritățile nu prea știu cum să folosească aceste fonduri.
Din execuția bugetară pe primele 8 luni vedem defalcate sumele din granturi, adică fonduri nerambursabile și cele din împrumuturi. Este vorba despre 900 de milioane de lei din granturi și 1,27 miliarde din împrumuturi. Din banii care vor trebui returnați, mare parte, adică un miliard de lei, au fost investiți în drumuri.
Dacă ne raportăm la suma totală la dispoziția României, de 27 de miliarde de euro, pentru că țara noastră a mai renunțat la unele ținte și jaloane, avem imaginea incapacității de a absorbi fonduri. Până acum s-au făcut plăți către beneficiari de aproximativ 650 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă 2,4% din total.
România a atras peste 9 miliarde de euro până acum. O parte sunt prefinanțări, la care se adaugă două cereri de plată. Aproape 3,8 miliarde de euro din prefinanțări, iar restul din fonduri nerambursabile și împrumuturi, adică două tranșe. Problema cu prefinațările este că aceste sume se retrag dacă nu sunt îndeplinite obiectivele. Iar România nu reușește să folosească banii din PNRR, chiar dacă pe hârtie are proiecte. Miliardele de euro ajung să zacă în conturile Băncii Naționale.
