Pachetul de măsuri fiscale a fost aprobat de Guvern. Astfel, Executivul își va asuma răspunderea pe acestea, pentru a respecta obligațiile impuse de Comisia Europeană în ceea ce privește deficitul bugetar. Iar Guvernul speră ca deficitul să fie redus la 4,4% până la finele anului 2023 și la sub 3% în 2024, conform strategiei fiscal-bugetare.
Numai că pachetul de măsuri nu este sufcient, după cum spune fostul ministru al Finanțelor, Daniel Dăianu, în prezent președinte al Consiliului Fiscal. Acesta a explicat de unde provin acest probleme și cum poate fi privită "scuza" invocată de Ciolacu la Bruxelles, privind ajutoarele date de România Ucrainei.
Daniel Dăianu: "Efectul colectării ar fi aproape nesemnificativ"
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: "Aș porni de la o realitate care este de netăgăduit, că noi avem deficite foarte mari care precedau pandemia. S-au perpetuat, deficitele au crescut, întrucât România a fost obligată, ca și alte state din UE, să adopte măsuri care totuși să amortizeze din șocul pandemiei în ceea ce înseamnă criza energetică și acest nenorocit război din Ucraina. Una peste alta, există această realitate, chiar dacă măsuri de natură temporară dispar, rămâne ceea ce noi numim un deficit structural, adică un decalaj între așa-zise venituri permanente și cheltuieli permanente. În plus, există o creștere a cheltuielilor militare în acest an, la 7,5 miliarde de lei.
România trebuie să facă o corecție de amploare. Este vorba de mai bine de 3% din PIB, dacă luăm ca fiind corectă afirmația ministrului Boloș, anume că deficitul ar trece de 6,5% din PIB în acest an. Și evaluările noastre merg către același reper. Sunt și evaluări ale unor instituții internaționale, care arată că, dacă nu adoptăm măsuri de corecție, deficitul din acest an ar fi mai mare decât cel de anul trecut. Prin urmare, pare hazardat să spui că o corecție nu implică costuri pentru diverse categorii.
E drept că premierul Ciolacu a spus ceva care este de netăgăduit, că există o gamă de măsuri care încearcă să-i protejeze pe cei mai vulnerabili. Mă gândesc chiar la ridicarea salariului minim, care este practicat în multe activități economice, din dorința de a plăti mai puțin la contribuții. Dar în acest an, impactul măsurilor fiscale este mic, ca să nu spun minuscul, sau nu se va simți. Suntem aproape de finele lunii septembrie, acest pachet nu intră în funcțiune. Dacă ar intra, oricum efectul, dpdv al colectării, ar fi aproape nesemnificativ pentru bugetul public. Pachetul contează pentru anul 2024".
De ce nu poate România să atingă, în 2024, ținta deficitului bugetar de 4,4 din PIB
Una dintre marile probleme ale țării noastre continuă să fie corupția, iar exemplele din ultima vreme sunt elocvente, după cum subliniază fostul ministru.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: "Avem și noi unele evaluări, avem și evaluările pe care le-am primit de la Ministerul Finanțelor, credem că este insuficient pentru a atinge acest deficit. Nu mai vorbim de un deficit de 4,4 în 2024. Noi vom formula o opinie, dar personal, eu cred că, cu pachetul de acum, ar fi aproape imposibil să ajungem la 4,5 în 2024. Ar trebui să tăiem foarte mult din cheltuieli și trebuie să se taie, mai ales că ce iese la iveală, acest putregai în funcționarea unor administrații locale, conduita unor așa-ziși aleși ai neamului, care de fapt extrag rente. Și e foarte bine că se intervine. Istoria de după 1990 arată numeroase situații în care aleșii și-au bătut joc de mandatul pe care l-au primit. Pachetul acesta de măsuri fiscale eu consider că este insuficient, e un pachet de corecție. Sunt și încercări de reducere a cheltuielilor, nu numai de creștere a veniturilor.
Da, da (n.r.: deficitul pentru anul viitor ar putea să fie peste 5). Există contacte ale oficialilor români, există un dialog permanent al Ministerului de Finanțe cu birocrați de rang înalt de la Bruxelles și ei sunt de părere că sunt necesare măsuri suplimentare. Noi, când am făcut evaluarea pe proiectul de buget din decembrie anul trecut, am spus că 4,4, cât era ținta pentru acest an, nu este realist. Erau supraevaluate încasări și subevaluate cheltuieli. Lucrurile s-au complicat, pentru că încasările sunt chiar inferioare celor pe care noi le gândeam, oricum inferioare față de cele prognozate de Ministerul de Finanțe. Și avem și cheltuieli suplimentare, vezi ce s-a întâmplat cu nevoia de a suplimenta salarii ale unei categorii de profesori. Însă situația este rece prin cifrele care ies la iveală pentru acest an. Și se va vedea că trebuie să umblăm la cheltuieli, fie prin amânare, prin încercarea de a reduce cheltuieli de capital."
În ce măsură este România afectată de ajutorul dat Ucrainei
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: "Am notat vizita premierului la Bruxelles și că s-a cerut îngăduință din partea Comisiei în ceea ce privește cheltuielile de sprijinire a Ucrainei. Noi nu avem încă niște cifre oficiale, le-am cerut la Ministerul de Finanțe să vedem care sunt cifrele discutate cu cei de la Comisie. E drept că ar trebui ca, la Bruxelles, să se ia în calcul acest efort al României de a sprijini Ucraina, care nu putea să fie prins în proiectul bugetului, sunt cheltuieli care pot să fie vizibil mai mari decât ceea ce se putea gândi atunci că ar putea însemna acest sprijin. Și s-ar putea ca, din acest punct de vedere, să existe o acceptare a eliminării din cheltuielile din acest an în judecarea deficitului a ceea ce înseamnă sprijinul pentru Ucraina.
Însă nu cred că e suficient și cred că e o fantezie să credem că s-ar putea accepta cheltuieli sub această căciulă de sprijin pentru Ucraina, care să depășească 2% din PIB. Aici trebuie să fim foarte cumpătați. Am înțeles că și Comisia a cerut să fie o contabilizare foarte precisă. Practic, Comisia nu are o politică, a orbecăit și ea în ceea ce face, cu penetrația cerealelor sau grânelor din Ucraina pe piața internă. Și vedeți ce dispute sunt. Dar nici nu e corect să blamăm Comisia, pentru că este un șoc mare și nu întotdeauna politicile sunt ușor de formulat la nivelul UE."
Ce trebuie să facă România pentru a depăși impasul
Însă dacă România ar avea, la finalul lui 2023, un deficit mai mare decât cel din 2022, ar urma consecințe dure. Cu toate acestea, Daniel Dăianu susține că România nu va intra în incapacitate de plată.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: "Revenind, avem o problemă pentru acest an și este obligatoriu ca semnal pe care îl transmitem piețelor financiare. Semnalul este să nu avem un deficit mai mare decât cel de anul trecut. Anul trecut, potrivit metodologiei europene, deficitul a fost în jur de 6,2%. Dacă depășim, piețele pot să devină tot mai neprietenoase. România nu va intra în încetare de plăți, așa cum se grăbesc unii să afirme. Însă, dacă nu adoptă măsuri de corecție, va trebui să plătească sau să ofere randamente cât mai mari la titlurile de stat pe care le pune la vânzare pe piața internă și externă. Nu exagerez și piețele își dau seama că România nu este un stat care să fie amenințat de încetare de plăți. Corecțiile, cu cât sunt amânate mai mult, pot să conducă la o atitudine mai mult decât neprietenoasă a piețelor.
Guvernatorul Băncii Naționale vorbea chiar despre spectrul unei corecții dezordonate. În ce sens? Dacă ajungem într-o încorsetare care ne obligă să adoptăm măsuri de corecție pe care nu le dorim, dar vom fi forțați să o facem, o vom face. Fiindcă trebuie să alegi între rău și foarte rău. Foarte rău este ca stare de spirit. Sunt poate oameni politici care gândesc că se poate și așa, ne vom descurca, trec alegerile, iar în 2025 adoptăm măsuri mai dure. Nu este chiar așa. Nu poți să pliezi calendarul unui proces de corecție pe calendarul unui ciclu electoral."
Daniel Dăianu: "ANAF nu-și face treaba cum se cuvine"
FMI și-a trimis experții la București în aceste zile, pentru a înțelege și a monitoriza mai bine situația și măsurile din țara noastră.
Însă pentru situația în care s-a ajuns, una dintre cauze se datoreaza ANAF-ului. Iar dacă nu se iau măsuri, există chiar ultima soluție, creșterea TVA.
"Este analiza anuală a FMI, articolul 4. Sunt convins că echipa care a venit la București va spune ceea ce noi am avertizat de mai mult timp, nu de anul trecut, că avem un deficit foarte mare și că e nevoie de măsuri mai ferme și credibile. Premierul Ciolacu a spus că nu era indicat să crească TVA, așa cum s-a întâmplat cu ani în urmă. Dar dacă nu vor fi adoptate măsuri mai ferme, de reducere a cheltuielilor, nu va exista o colectare mai bună. Mi-aduc aminte de o carte faimoasă, The Rotten Heart of Europe, scrisă de un economist care a și plecat de la Comisia Europeană că a spus lucrurilor pe nume. Așa trebuie să judecăm.
ANAF-ul nu-și face treaba așa cum se cuvine, unele instituții nu-și fac treaba așa cum se cuvine și nu există nici suficientă luciditate. Vine an electoral, politicienii sunt cu ochii la sondaje, dar dacă nu vom lua măsurile care se cuvin, vom ajunge în situația să ridicăm TVA, acest balaur de care s-a ferit premierul. Creșterea considerabilă a TVA este o măsură de ultimă instanță. Noi ar trebui să colectăm mult mai bine, să încercăm să reducem din cheltuieli, adică din aparatul de stat și administrația publică și locală, deși de aici nu cred că putem obține mai mult de 0,5-0,6% din PIB. Am date pe care care nu pot acum să le fac publice, dar nu este suficient acest pachet pentru ca în 2024 să ne ducem spre 4,4. Eu vedeam 3% pentru 2025, ca țintă de deficit. România nu face parte din zona euro, unde poți beneficia de linii de finanțare speciale.
Trebuie să facem tot ce se poate pentru a absorbi fonduri europene, care au două funcții principale: pe de o parte, pot să atenueze din impactul contracționist, din durerile acestei corecții. Aici, eu mă despart de premierul Ciolacu, nu văd cum să ai corecție de 3,3% din PIB fără dureri. Unde poate are el dreptate este că disribuția acestui efort de corecție trebuie să fie echitabilă, în sensul că cei care nu au resurse sau cei care au venituri foarte mici să nu suporte tot atât cât alții care au venituri mult mai mari."
