Tehnologia schimbă configurația muncii. Însă, odată cu oportunitățile, apar și riscurile. România are încă un drum lung de parcurs la acest capitol: competențele digitale ale angajaților sunt printre cele mai scăzute din Europa, iar nivelul de digitalizare al afacerilor este redus.
Sute de experți în siguranță și sănătate la locul de muncă, angajatori, cercetători și reprezentanți ai autorităților au participat la Conferința „Locuri de Muncă Sănătoase în Era Digitală”, organizată de Inspectoratul Teritorial al Muncii, în parteneriat cu Universitatea Politehnica București.
Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea integrării responsabile a noilor tehnologii.
”S-a constatat prin anumite studii că acest lucru de acasă nu întotdeauna este benefic, fiindcă oamenii ne mai socializând, numai intrând în contact unui cu alții, mai intrând în contact cu un angajator ajung să aibă probleme de sănătate.”, a declarat Constantin Bujor, director ITM București.
Dacă înainte de revoluția tehnologică securitatea muncii se concentra doar pe riscurile fizice la care sunt supuși lucrătorii, acum, preocupările s-au diversificat. De pildă, unii angajați riscă să fie victimele atacurilor cibernetice sau ale furtului de date.
”Avem provocări care țin de securitate, provocări care țin de faptul că nici măcar nu mai știm exact cu cine comunicăm.
ChatGPT-ul și tehnologiile similare pot ascunde câteodată adevărul, pot ascunde mai departe o entitate. Putem să ne pierdem în sfera digitală.
Și avem provocări la nivelul datelor, la nivelul identității, la nivelul a ceea ce știm că se întâmplă în jurul nostru.”, a declarat Ciprian Dobre, prorector UNSTPB.
Uniunea Europeană își propune să sprijine transformarea digitală, iar unul dintre obiective este ca până în 2030, 75% dintre companii să utilizeze servicii de cloud computing. Acestea permit accesarea și stocarea datelor și aplicațiilor pe servere externe.
Totuși, conform unui raport Eurostat din 2023, firmele din România sunt printre cele mai puțin conforme cu aceste standarde, iar competențele digitale ale românilor se situează sub media Uniunii.
