O specie de stridie dispărută de aproape un secol din apele costiere românești ar putea fi reintrodusă în Marea Neagră. Mii de exemplare aduse din Marea Nordului, aclimatizate timp de câteva luni în laboratoarele din Constanța au fost plasate cu succes în mare, în cuști speciale, menite să reziste în adâncuri, chiar și pe timpul furtunilor puternice. Recunoscută și pentru valoarea economică, bivalva este extrem de rară și în mările și zonele de coastă ale Europei. Este deosebit de importantă pentru ecosistem, pentru că ajută la filtrarea și curățarea apelor.
Adrian Filimon, cercetător la institutul de cercetări Marine Grigore Antipa: „Am adus două mii de indivizi din Suedia, ei au fost de dimensiuni diferite, putem spune că o rată mai bună de supraviețuire s-a înregistrat la indivizii tineri comparativ cu cei maturi, indivizi maturi care ajung la dimensiunea acesta la doi ani și jumătate, trei ani.”
Sprijin european pentru restaurarea ecosistemelor
Aflat încă la început, experimentul urmărește ritmul de creștere stridiilor, dar și capacitatea de reproducere, având în vedere faptul că specia nu a mai fost văzută în apele costiere românești de aproape 100 de ani. Studiul cercetătorilor români susține astfel misiunea Uniunii Europene „Restore our Ocean and Waters”, ce își propune printre altele, refacerea habitatelor dispărute sau aflate pe cale de dispariție. Pentru repopularea mărilor cu stridii europene lucrează acum și specialiști din Norvegia, Spania, Italia și Olanda.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „Specia este extrem de importantă pentru ecosistem, ceea ce explică și eforturile specialiștilor din țările europene de a repopula mările cu stridia europeană. Nu se știu exact cauzele pentru care această specie a dispărut de la litoralul românesc, biologii pun însă depopularea pe seama dăunătorilor.”
Rapana, o specie de melci invazivi, considerată în ultimii ani o delicatesă marină este considerată principalul inamic. Consumul mare a redus în ultimii ani cantitățile.
Adrian BÎlbă, cercetător științific: „Această specie a avut ca multe alte specii atunci când invadează un mediu nou o dezvoltare explozivă urmată de o scădere, practic într-o primă fază se bucură de noul ecosistem, se dezvoltă puternic, se bucură de condiții noi, apoi încep dăunătorii, prădătorii, în cazul nostru a început și captra puternică a omului, de la 10 mii de tone s-a ajuns la câteva sute de tone în tot aerealul zonei Constanța.”
20 de cuști pline cu stridii europene tinere au fost introduse cu succes în mare, la câteva mile marine plaja Constanța, iar măsurătorile arată rezultate promițătoare.
Adrian Filimon, cercetător la institutul de cercetări Marine Grigore Antipa: „Rata de supraviețuire a fost una bună având în vedere condițiile de anul acesta, mă refer la temperaturile ridicate și episoade în care salinitatea a scăzut foarte mult, dar și o rată de creștere cel puțin comparabilă cu rata de creștere din alte țări europene.”
Răzvan Popescu Mirceni, biolog marin: „Este de foarte bun augur, un proiect îndrăzneț, fauna Mării Negre a suferit de-a lungul timpului, mai ales în ultimul secol o serie întreagă de pierderi.”
Tot la nivel european, se lucrează la repopularea adâncurilor cu iarbă de mare, o specie de plantă marină aflată în pericol de dispariție.
Oana Alina Marin, cercetător la Institutul Grigore Antipa: „Este o plantă subacvatică are și flori, semințe, fructe, fixează substratul, absoarbe dioxidul de carbon și este habitat pentru numeroase organisme marine inclusiv pești comerciali și încercăm să participăm la acest proces, să o înmulțim în condiții de laborator.”
Restaurarea ecosistemelor acvatice din mări și oceane a devenit deja o prioritate la nivelul Uniunii Europene care a alocat șapte miliarde de euro pentru proiectele refacere a habitatelor și combaterea poluării și combaterea schimbărilor climatice.
