Dacă statul ar încasa din taxe și impozite toți banii pe care economia îi poate produce, Guvernul nu ar mai fi în situația de a căuta soluții disperate pentru a face rost de bani. Desigur, este un scenariu ideal. În realitate, bugetul mai mult pierde. Din TVA, cea mai importantă sursă de bani la buget, o treime nu mai ajunge în vistieria statului. Într-un singur an, în 2022, România a pierdut 37 de miliarde de lei din taxa pe care ar fi putut să o colecteze.
În fiecare zi, bugetul României ar putea fi mai bogat cu încă 100.000.000 de lei dacă taxa pe valoare adăugată s-ar colecta integral. Ar însemna 37 de miliarde de lei în plus într-un singur an, bani din care s-ar putea construi 10 spitale regionale. Comisia Europeană arată ca din trei lei pe care statul român ar trebui să-i încaseze din TVA, un leu se pierde pe drum.
Gabriel Biriș, expert în fiscalitate: ”Gap-ul de TVA, adică ce nu se colectează, din TVA-ul calculabil, calculat de Comisie anual, în cazul României în 2020 când este ultimul studiu disponibil, a fost 33%. Din păcate, România nu a făcut nimic ca să reducă gap-ul, gap care a fost constant în ultimii ani, peste 30%. România a avut cea mai proastă colectare TVA din toate statele Uniunii Europene.”
Cum se produce evaziunea fiscală din domeniul achizițiilor intracomunitare
Specialiștii în economie spun că principala cauză este evaziunea fiscală din domeniul achizițiilor intracomunitare. De fapt, sumele ajung la firme care fraudează statul prin scheme de tip carusel, puse la punct de lanțuri de firme. Să luăm un exemplul unui astfel de mecanism de fraudare. Am făcut simularea luând în calcul o Taxă pe Valoare Adăugată de 20% pentru a avea cifre rotunde.
O firmă din Bulgaria, spre exemplu, vinde unei companii din România cipuri de calculatoare la prețul de 1.000.000 de euro, fără a aplica TVA. Asta pentru că livrările din interiorul Uniunii Europene sunt scutite de la plata acestei taxe.
În a doua etapă, această firmă din România vinde cipurile la prețul de 1.080.000 de euro către un așa-numit comerciant “tampon”, să îi zicem unu. Această sumă este formată din prețul de vânzare 900.000 euro, plus 180.000 de euro reprezentând TVA de 20%. Firma din România nu plătește TVA-ul către ANAF și dispare.
Comerciantul „tampon” unu, care s-ar putea să nu fie conștient că participă la un lanț fraudulos, vinde cipurile către comerciantul „tampon” doi (cu un profit de 20.000 de euro) și plătește TVA (4.000 de euro).
Comerciantul „tampon” doi vinde bunurile unui broker (cu un profit de 30.000 de euro) și, la rândul său, plătește în România TVA (6.000 de euro).
Brokerul încheie lanțul fraudulos vânzând aceste cipuri către prima firmă, cea din Bulgaria. Brokerul nu facturează TVA-ul firmei din Bulgaria, deoarece livrările intracomunitare sunt scutite de TVA, însă solicită în țara noastră rambursarea TVA-ului pe care l-a plătit comerciantului „tampon” doi ( adică 190. 000 de euro).
Tragem linie: bugetul României pierde echivalentul 180.000 de euro în favoarea lanțului de firme părtașe la această fraudă și colectează 10.000 de euro de la comercianții „tampon” unu și doi.
Gabriel Biriș, expert în fiscalitate: ”Tot ce am văzut în ultimii ani ca măsuri de combatere a fraudei de TVA a fost degeaba. Nu există voință politică să se oprească hoții. Când ajungem într-o criză de genul ăsta, bătem pe ăia care plăteau și până acum, doar nu o să luăm bani de la cei care nu plăteau.”
Diferența dintre venituri și cheltuieli, 2,34% din PIB
Aceste cifre ale pierderilor se regăsesc implicit în deficitul bugetar, care în această perioadă se dovedește a fi un cartof fierbinte pentru autorități. La mijlocul anului, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului a ajuns la 2,34% din PIB, circa 37 de miliarde de lei. Cu o țintă inițială de 4,4% din PIB pentru finele acestui an, Guvernul a pregătit un pachet de măsuri fiscale și de reducere a cheltuielilor pentru a acoperi gaura de la buget.
Marcel Ciolacu, premierul României: ”Măsurile care vor fi adoptate, acelea care vor fi, trebuie să diminueze cheltuieli permanente și să mărească veniturile permanente, altminteri nu vom putea că, nici nu mă mai gandesc la doi ani, mă gandesc la 2025, pentru a ne apropia de 3% din PIB deficit, potrivit metodologiei europene, nu vom putea să ne atingem de o asemenea ținta în 2025.”
Potrivit unor surse guvernamentale, coaliția discută despre majorarea taxei pe valoare adăugată pentru categoriile de produse cu TVA 5% în prezent, cum ar fi apartamentele care au o valoare mai mică de 600.000 de lei. Noi, cetățenii, fiind consumatorii finali, vom plăti statului aceste majorări de TVA.
