Mai multe școli au luat decizia de a reduce timpul petrecut de elevi la cursuri, motivând schimbarea vremii. Părinții au protestat, iar Ministerul Educației a transmis unităților de învățământ că nu se pune problema trecerii la un program de iarnă. Reprezentanții elevilor spun că motivul real al deciziei acestor școli ar fi, de fapt, reducerea facturilor pentru energie și gaz, sub presiunea primăriilor.
Ministerul Educației a transmis astăzi o adresă către toate inspectoratele școlare în care descurajează trecerea la programul de iarnă. Adică ore și pauze mai scurte.
„În contextul în care sunt invocate condițiile de iarnă și vedem cu toți că nu se justifică printr-o comparație cu situația din realitate, nu putem vorbi de o decizie argumentată și de motive întemeiate pentru reducerea orelor de curs”, a declarat Corina Popa, purtător de cuvânt al Ministerului Educației.
Școlile au încercat să treacă la programul de iarnă
Adevăratul motiv pentru care mai multe școli au încercat să treacă la programul de iarnă mai devreme ar fi, de fapt, reducerea consumului de energie și gaz, spun reprezentanții elevilor.
„Indiferent care este motivul din spate, modificarea orarului prin scurtarea orelor și a pauzelor nu se justifică pentru că e un calcul foarte simplu: la 10 minute scoase dintr-un an, elevii ajung să piardă enorm de mult timp, care ar putea fi folosit penmtru a dobândi competențe și cunoștințe”, a spus Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Primăriile cer școlilor să facă economie
Cât despre facturile prea mari ale școlilor, primarii spun că au transmis instituțiilor din subordine să facă economie.
„Bineînțeles că avem aceeași problemă în fiecare an, în weekend, noaptea, chiar și în vacanță, căldura este dată la maximum. Am luat măsura și sper să găsim înțelegere la ei, astfel încât sistemul de încălzire să funcționeze la parametri și nicun copil sau profesor să sufere de frig, dar în timpul cât ei sunt la școală, nu în timpul când nu există un orar. Am avut o școală, de exemplu, 20.000 de euro la prețul gazului de atunci sau o grădiniță cu 5.000 de euro”, a explicat Toma Buzatu, primar.
Marea problema a multor orașe din România este sistemul de termoficare învechit. De aceea, în anii trecuti școlile au trimis acasă copiii pentru că ar fi riscat sa tremure in clase.
