Efectele negative ale poluării fac ravagii pe planeta noastră, dar reprezintă și o amenințare din ce în ce mai semnificativă pentru sănătatea umană. Schimbările climatice reprezintă „ cea mai mare amenințare pentru sănătatea oamenilor din istorie”, mult mai mare decât riscurile prezentate de viruși și boli.
Importanța diminuării efectelor produse de scimbările climate este la fel de mare ca și combaterea pandemiei de COVID-19. Lipsa de implicare în acest demers ar putea afecta inclusiv sănătatea oamenilor în următorii ani.
Iată doar 10 moduri în care vedem deja că schimbările climatice au impact asupra corpului uman.
10. Stresul termic asupra inimii
Temperaturile record vor deveni mai frecvente pe măsură ce temperatura globală se va încălzi cu 1,5 grade Celsius în următorii 20 de ani. Recent, am avut parte de temperaturi ce au depășit 40 de grade în Europa, iar în unele zone au existat chiar și incendii de vegetație care s-au extins pe hectare întregi. Studiile arată că temperaturile extreme ucid aproximativ cinci milioane de oameni anual.
Cu toate acestea, cei care reușesc să se adapteze temperaturilor extreme, vor avea anumite probleme de sănătate. Printre ele se numără și stresul termic al inimii.
Atunci când temperaturile sunt ridicate, crește activitatea cardiacă. Inima va depune un efort sporit pentru a pompa mai puternic și mai repede pentru a se redistribui și a crește fluxul de sânge către piele pentru a răci corpul.
Persoanele cu boli de inimă, ale căror inimi sunt slăbite, sunt în special expuse riscului de insuficiență cardiacă și insolație în zilele toride de vară, deoarece organele lor se luptă să funcționeze corespunzător cu stresul adăugat.
9. Perturbarea somnului
Un studiu din 2022 al Universității din Copenhaga, a constatat că creșterea temperaturilor determinată de schimbările climatice scade semnificativ timpul pe care oamneii din întreaga lume îl acordă somnului.
Pentru acest studiu au fost monitorizate 47.000 de persoane din 68 de țări, prin intermediul unor brățări inteligente care analizau somnul.
„Somnul este un moment în care corpurile noastre se restaurează și repară”, explică Kelton Minor, inițiatorul studiului. „Este important pentru funcționarea și performanța noastră, dar și pentru bunăstarea noastră mentală.”
Dar când a măsurat somnul participanților, Minor a descoperit că „în nopțile mai calde decât media, oamenii dormeau mai puțin”. Acele nopți mai scurte de somn pe o perioadă prelungită duc în cele din urmă la rezultate negative asupra sănătății.
8. Probleme respiratorii
Ozonul este un gaz care se găsește în mod natural în atmosfera superioară a Pământului, oferind un scut împotriva razelor ultraviolete ale soarelui. Ozonul la nivelul solului, care este periculos pentru sănătatea noastră, este produs atunci când poluanții emiși de surse artificiale, cum ar fi mașinile sau instalațiile chimice, reacționează în prezența luminii solare.
S-a descoperit că ozonul crescut la nivelul solului și particulele - particulele mici plutitoare solide și lichide de materie din aer produse de surse naturale și artificiale - au condus la diminuarea funcției pulmonare, mai ales dacă o persoană este expusă la poluarea aerului în copilărie .
Principalele preocupări rezultate din poluarea aerului sunt:
- astmul bronșic
- rinosinuzita
- boala pulmonară obstructivă cronică
- infecțiile căilor respiratorii
În zilele neobișnuit de toride, nivelurile de ozon din sol pot atinge valori nocive pentru sănătate. Acest lucru poate duce fie la afecțiuni la fel de inofensive precum tusea, fie la fel de periculoase precum îngreunarea respirației și creșterea frecvenței atacurilor de astm.
În Canada, o femeie a devenit prima pacientă din lume diagnosticată ca suferind de „schimbări climatice”, după ce a dezvoltat dificultăți de respirație într-un val de căldură.
7. Leziuni renale
Deshidratarea cauzată de expunerea la căldură poate afecta rinichii, care depind de apă pentru a ajuta la eliminarea deșeurilor din sângele nostru sub formă de urină.
Atunci când cantitățile în exces de apă sunt pierdute din deshidratare, urina conține o concentrație mai mare de minerale și deșeuri. Acest lucru poate duce la formarea de cristale care pot deveni pietre la rinichi, având un impact negativ asupra funcției rinichilor și provocând diverse simptome dureroase, cum ar fi greață, dureri de spate și dificultăți la urinare.
La adulții în vârstă, ai căror rinichi s-ar putea să fie deja afectați, deshidratarea ar putea fi chiar fatală.
6. Alergii agravate
Odată cu creșterea nivelului de CO2, care a crescut cu 9% din 2005 și cu 31% din 1950, cantitatea de polen crește ca urmare a ratelor mai mari de fotosinteză.
Această creștere duce la agravarea simptomelor de alergie, precum:
- strănutul
- tusea
- mâncărimea ochilor
- cefaleea și durerea de urechi.
5. Deteriorarea circulației inimii
Atunci când poluanții aerului călătoresc în fluxul sanguin prin plămâni și în inimă, riscul de a dezvolta boli cardiace și circulatorii crește pe măsură ce vasele de sânge se îngustează și se întăresc.
Un studiu efectuat în 2018 la Londra a constatat că, odată cu creșterea poluării aerului, particulele intră în fluxul sanguin, făcând sângele mai lipicios și forțând inima să muncească mai mult pentru a pompa sângele în organism.
Rezultatul poate duce la modificarea structurii inimii, cele două camere inferioare devin mai mari și mai dilatate - o schimbare observată adesea în stadiile incipiente ale insuficienței cardiace.
4. Infertilitate
Unul dintre efectele mai puțin cunoscute ale poluării aerului este studiat de Dr. Gareth Nye, lector de anatomie și fiziologie la Universitatea din Chester, Marea Britanie, care cercetează impactul poluării aerului asupra fertilității.
„O lucrare care analizează 18.000 de cupluri din China a constatat că cei care trăiesc în zone cu niveluri moderat mai ridicate de poluare cu particule mici aveau un risc cu 20% mai mare de infertilitate”, spune Nye pentru Euronews Green.
3. Malnutriție
Pe măsură ce temperaturile cresc, crește și lipsa de alimente. Acest lucru se vede cel mai clar în comunitățile ale căror mijloace de existență depind de agricultură și pescuit, cum ar fi în țările din emisfera sudică a planetei.
Schimbarea tiparelor de precipitații, creșterea temperaturii oceanelor și evenimentele meteorologice extreme contribuie la malnutriția severă în lumea în curs de dezvoltare. Malnutriția duce la o varietate de complicații de sănătate:
- boli de inimă
- cancer
- diabet și tulburări de creștere.
Și în țările mai dezvoltate, penuria de alimente cauzată de schimbările climatice va determina creșterea prețurilor la alimente, așa cum vedem deja.
Oamenii vor putea face față doar apelând la surse de alimente sărace în nutrienți pentru a umple stomacul gol, ceea ce ar putea duce la obezitate și malnutriție cu micronutrienți.
2. Sănătate mintală
Sănătatea fizică nu este singurul mod în care suntem afectați de schimbările climatice. În urma dezastrelor globale, cum ar fi incendiile de vegetație, inundațiile sau uraganele, problemele de sănătate mintală nu fac decât să se agraveze.
De exemplu, uraganul Katrina din 2005 , una dintre cele mai grave dezastre din istoria Americii. S-a descoperit că cel puțin 90% dintre cei 8.000 de pacienți tratați după Katrina au suferit de anxietate pe termen lung în urma furtunii.
Dacă cineva se confruntă cu nesiguranța alimentară, pierderea tuturor bunurilor și moartea oamenilor pe care îi iubește – fără îndoială că va suferi în anii următori din cauza traumei suferite, care poate cauza tulburare de stres posttraumatic (PTSD) sau chiar sinucidere.
Anxietatea ecologică este, de asemenea, în creștere , în special în rândul tinerilor care se simt descurajați de perspectivele lumii lor viitoare.
Un studiu global publicat în 2021 a constatat că 60% din 10.000 de tineri din țări din întreaga lume se simt foarte sau extrem de îngrijorați de schimbările climatice. 56% au spus că cred că omenirea este condamnată.
„Ei au simțit că viitorul lor nu poate fi pozitiv, dar nu ar putea face nimic în privința asta”, a declarat Steve Simpson, profesor de biologie marină și schimbare globală la Universitatea din Bristol, pentru Euronews Green.
1. Microplasticele găsite în corpurile noastre
Nu doar schimbările climatice dăunează sănătății noastre, ci nesocotirea față de bunăstarea planetei noastre, văzută în mod clar în utilizarea excesivă a plasticului.
Microplasticele, bucăți extrem de mici de resturi de plastic găsite în mediu, se găsesc și în corpul uman. În martie, au fost găsite pentru prima dată în sângele uman – vorbim de plastic folosit pentru a face sticle de băut, ambalaje și pungi de cumpărături. Oamenii de știință se tem că aceste nanoparticule ajung până la organele noastre prin fluxul sanguin.
S-a descoperit că bebelușii au de 15 ori mai multe microplastice în fecale decât adulții, cel mai probabil ingerate din manechine de plastic și microplastice din covoare.
Există cercetări în curs de desfășurare cu privire la efectele microplasticelor asupra sănătății umane.
