Fenomenul sărăciei energetice în România s-a acutizat în contextul pandemiei. Astfel, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020. Avertismentul vine din partea Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), un proiect inițiat de un centru de cercetare al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.
De asemenea, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior.
În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de așteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu și lung, la tratarea cauzelor, atrag atenția experții ORSE.
Analiza privind evoluția sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). În absența unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creșterile prețurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare și compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023, subliniază ORSE.
Cauzele sărăciei energetice
Sărăcia energetică are cauze și manifestări diferite în mediul urban față de cel rural.
Cele mai multe locuințe din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite în perioada comunistă și ineficiente energetic. Chiar dacă locuințele din mediul urban sunt conectate cu precădere la rețeaua națională de gaz, iar încălzirea se realizează fie în sistem centralizat (în special în orașele mari), fie prin boilere pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuințelor multifamiliale (vechime, tip de material de construcție folosit, tip de ferestre sau alte izolații) pot exacerba vulnerabilitățile gospodăriilor, printr-un consum ridicat de energie și/sau printr-un mediu de trai nesănătos (mucegai, infiltrații, etc).
Totodată, programele de reabilitare energetică a clădirilor și facilitare a accesului la resurse diversificate, accesibile și curate trebuie să vizeze și mediul rural, unde locuințele au un grad de renovare termică și mai redus față de cele din mediul urban (3% în mediul rural, față de 8% în mediul urban). Până acum, factorii politici au acordat prea puțină atenție zonelor rurale și celor suburbane, programele de investiții pentru eficiența energetică în locuințe vizând în special gospodăriile urbane.
Chiar dacă în PNRR există o componentă importantă de renovare termică a clădirilor rezidențiale, fondurile sunt destinate în special programelor de reabilitare a clădirilor multifamiliale din mediul urban. Mai ales în contextul crizei energetice pe care o traversăm, este necesară identificarea unor strategii pliate pe provocările din mediul rural, care, din cauza oportunităților economice reduse, a locuințelor ineficiente și a accesului diminuat la resurse energetice diversificate, este cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România.
Preferințele personale pot duce la sărăcie energetică
„Problema temperaturii este pe de o parte subiectivă, în standardele noastre de construcție, avem limită de 21 grade Celsius în camere de locuit. Am sondat să vedem care este obiceiul de încălzire al locuințelor din România, în special din Cluj Napoca, și am constatat că 40% din locuitorii Clujului preferă o temperatură mai mare de 21 de grade, ei bine 50% din aceste persoane se află în sărăcie energetică, deci preferințele legate de temperatură pot să ne ducă în stadiul de sărăcie energetică,” a explicat Anca Sinea coordinator al Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) și vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației (ACSD).
În mediul rural, 80% dintre gospodării folosesc lemn pentru încălzire și nu au acces la alte surse sau forme de încălzire. Locuințele din mediul rural sunt construite cu precădere din materiale naturale (lemn, chirpici – 20% - și mai rar cărămidă). Deși astfel de gospodării ar putea fi vizate de măsuri de termoizolare cu produse derivate din cânepă sau lână de oaie, nu există în acest moment vreo intenție de a implementa astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile financiar de către gospodăriile cu venituri mici și medii.
„Când ne gândim la București, sunt o sumă de lucruri pe care să le punem pe tapet. Pe de o parte mediul urban care e puternic legat de locuințe multifamiliale de blocuri construite înainte de ’89 care au eficiență energetică scăzută, acest aspect ține consumatorul d energie captiv, mai ales când avem încălzirea centralizată care nu ține pasul cu nevoile cetățenilor,” a declarat Anca Sinea.
