Legislația muncii va fi modificată, din 22 octombrie, când vor intra în vigoare ultimele noutăți aduse Codului muncii. Apar noi tipuri de concedii pe care salariații le pot lua, în timp ce angajatorii trebuie să includă informații suplimentare în contractele de muncă ale salariaților.
Astfel, salariații vor beneficia de drepturi suplimentare, printre care acela de a li se acorda concediu pentru a îngriji sau a ajuta o rudă ori o persoană care locuiește în aceeași gospodărie. Totodată, actul normativ mai prevede că funcționarii publici pot lucra în regim de telemuncă.
Ce modificări apar în Codul muncii
De sâmbătă, în Codul muncii va fi introdus un nou tip de concediu. Este vorba despre concediul de îngrijitor, care va fi diferit de un alt concediu introdus recent în legislație, cel pentru îngrijirea bolnavilor de cancer.
Acest nou tip de concediu va avea o durată maximă de cinci zile lucrătoare pe an și va trebui acordat de angajator atunci când salariatul va îngriji o rudă sau o persoană grav bolnavă cu care stă în aceeași locuință.
De asemenea, vor apărea liberele pentru urgențele familiale, respectiv posibilitatea salariaților de a absenta, pentru cel mult zece zile lucrătoare pe an, în caz de urgențe familiale, ca de exemplu boli sau accidente.
Tot de sâmbătă, salariații vor avea un nou drept. Mai exact, angajații cu vechime de cel puțin șase luni la același angajator vor putea cere trecerea pe un post vacant care asigură condiții de muncă mai favorabile, un drept care, la acest moment, nu este stipulat în legislația muncii.
Totodată, va dispărea posibilitatea de a lucra cu mai mai multe contracte de muncă al căror program se suprapune. Cu alte cuvinte, orice salariat avea și are în continuare dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, cu mai multe contracte individuale de muncă, însă fără ca programul de lucru să se mai poată suprapune vreun moment.
Nu în ultimul rând, angajatorii vor trebui să includă, în contractele individuale de muncă, mai multe informații decât în prezent. Spre exemplu, în cazul perioadei de probă, vor trebuie stipulate și condițiile perioadei de probă, nu doar durata acesteia. Iar referitor la salariu, va trebui menționată expres și metoda de plată.
Concediu de îngrijitor. Câte zile libere pot fi acordate pentru ajutarea apropiaților cu probleme medicale
Potrivit legii, angajatorul este obligat să acorde o perioadă de cinci zile lucrătoare într-un an calendaristic, la cererea scrisă a salariatului, concediu de îngrijitor pentru a oferi sprijin unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie și care are probleme medicale grave.
Concediul de îngrijitor se poate stabili pentru o durată mai mare, prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil. Perioada acestui concediu nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate, notează sursa citată.
De asemenea, persoanele care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurate, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei.
Ce amenzi riscă angajatorii care nu acordă concediul de îngrijitor
Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al ministrului Sănătăţii.
Angajatorii care nu acordă salariaților concediul de îngrijitor vor risca amenzi de la 4.000 lei la 8.000 lei.
Zile libere pentru situații neprevăzute
Prin noile schimbări, salariatul are dreptul de a absenta cel mult 10 zile lucrătoare de la locul de muncă în situații neprevăzute. Este vorba despre incidente determinate de urgență în familie, cauzată de boală sau de accident, ceea ce fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului. Acordarea acestor zile libere este condiționată de informarea prealabilă a angajatorului și de recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului.
Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă, arată actul normativ.
Când este acordat concediul paternal
De asemenea, printr-o prevedere nou introdusă, angajatorii sunt obligați să acorde concediu paternal, la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999. Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului. Încălcarea acestei obligaţii se va sancţiona cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, conform Agerpres.
Legea interzice concedierea salariaţilor pentru exercitarea mai multor drepturi, printre care dreptul de a fi informaţi în legătură cu locul de muncă, cu posibilitatea muncii în diverse locuri, funcţia, fişa postului, atribuţiile, durata concediului de odihnă, salariul de bază, durata muncii, condiţiile de muncă, durata de probă, precum şi dreptul la salarizare pentru munca depusă, la repaus, la egalitate de şanse, demnitate în muncă, securitate în muncă, acces la formarea profesională, protecţie în caz de concediere colectivă, de a adera sau constitui un sindicat.
Salariații nu pot fi concediați pe durata concediului paternal sau a celui de îngrijire
Conform actului normativ, concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă nici pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa lor imediată.
Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.
Contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat, pe suport de hârtie sau în format electronic, prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, şi de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii.
Funcționarii publici pot lucra în regim de telemuncă
Codul administrativ prevede că funcționarii de muncă pot lucra și în regim de telemuncă, precum și în regim de muncă la domiciliu. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice pot stabili prin act administrativ şi alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru.
Durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă nu poate depăşi cinci zile pe lună şi se poate aproba pentru funcţionarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani, care acordă îngrijire unei rude, au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea sau desfăşoară activităţi dintre cele stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ca putând fi realizate în regim de telemuncă.
Pe durata exercitării activităţii în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, funcţionarii publici beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepţia sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.
