Călătoria perfectă arată diferit pentru fiecare dintre noi. Însă ingredientele care adună în palme fericirea unei ieșiri din obișnuit sunt, pentru foarte mulți oameni, aceleași. O apă în care să se oglindească cerul, munți de jur împrejur, adierea unei brize la prima oră a dimineții și, mai ales, oameni care zâmbesc cu inima. Am găsit toate acestea într-un nou județ din România frumoasă.
Povestea ne-a purtat și prin Pasul Tihuța, despre care chiar Bram Stoker a scris în Dracula. Am mers și la doamna Maria care ne-a gătit ca-n Bistrița-Bârgăului, sănătos și gustos. Apoi am urcat în cel mai înalt turn dintr-un burg medieval transilvănean.
Colibița – apă, munte și aer mai curat decât în Alpi
Străjuit de Munții Călimani, lacul Colibița are o lungime de 11 kilometri, o lățime de 2 kilometri și o adâncime de aproximativ 70 de metri. Iar o zi începută cu o plimbare pe lac cu velierul nu poate fi decât o zi minunată. Mai ales dacă aveți noroc de un ghid ca al nostru. Domnul Vasi știe cel mai bine istoria și poveștile locului. Pe el l-am întrebat și despre cât de sănătos e aerul din zonă, comparat cu cel din Munții Alpi.
Vasile Badiu, proprietar velier Colibița: ”Nu am fost în Munții Alpi, nu știu să vă spun. Dar am citit și eu lucrul acesta. Ce se poate vedea foarte clar este că lelea (n.r. tanti) Măriucă de la deal are 94 de ani și lucrează toată ziua la fân, n-are nicio boală, n-a luat niciodată medicamente. Badea Ilie merge 7 kilometri până-n sat. Acolo se vede satul Colibița, unde au fost strămutate casele”.
Lacul Colibița a apărut din nevoia de a proteja oamenii de inundații. Este de fapt un lac artificial de acumulare, creat începând cu 1977, după construirea unui baraj, care a dus și la strămutarea satului Colibița. Și, odată cu aceasta, s-au născut și miturile de sub ape.
Vasile Badiu, proprietar velier Colibița: ”Acum, diferența între mit și realitate o hotărâm noi, fiecare din noi. Și anume, se spune că se vede turnul bisericii atunci când scade apa. Eu am înfrumusețat legenda asta: Dacă ești atent, duminica, în vremea slujbei, se aud și clopotele cum bat. Clopotarul acolo mai trage clopotele. Vorbim despre mit și realitate, vedem care cum”.
De pe lac, era musai să urcăm și pe munte. Noi ne-am îndreptat spre Vârful Căsaru, din lanțul Munților Călimani, dar aveți un pic de răbdare, vă povestim un pic mai târziu despre asta.
Bunătăți ca la mama acasă, la doamna Maria din Bistrița Bârgăului
Deocamdată mergem la Bistrița Bârgăului, unde ne aștepta cu masa pusă doamna Maria Bidian, la punctul gastronomic din localitate.
Delicatesele sunt pregătite de doamna Maria, cu produse proaspete din gospodărie. Rețetele se schimbă în funcție de anotimp și totul este gătit cu o pricepere deprinsă din copilărie, de la bunica.
Maria Bidian, proprietară Punct Gastronomic Local: „Pe mine, de exemplu, mă lua pe lângă dumneaei să fac mâncare. Și-mi arăta și-mi spunea că uite, dacă tu poți să faci o ciorbă de salată, o să știi face mâncare toată viața, din cauză că înainte erau mai multe ploi, ploua, și salata se făcea cu nisip și trebuia să fii foarte atent, să speli să fie foarte curată, pentru că altfel, când luai cu polonicul, suna nisipul în oală”.
Doamna Maria s-a născut în Sângeorz-Băi, iar viața a adus-o în aceste locuri. Pentru ea, gătitul este, în mod cert, nu doar o simplă pasiune, ci o adevărată artă.
Maria Bidian, proprietară Punct Gastronomic Local: „Noi avem produse de casă, tradiționale, noi suntem crescători de curcani și de pui. Dar porcii îi cumpăr de la un frate al meu care crește și capre. Și laptele nu prea are la cine să-l vândă și atunci îl dă la porci. E o carne superbă, dulce, bună”.
Drept vă spunem, n-am reușit să dovedim tot ce ne-a apărut pe farfurii, chiar dacă ne-am străduit.
Și ar mai fi ceva de spus despre acest loc al aromelor perfecte. Pentru că, privind în jur, nu ai cum să nu remarci minunata colecție de farfurii din ceramică. Din colecția de 400, sunt expuse 220.
Maria Bidian, proprietară Punct Gastronomic Local: „Acestea cu personaje să știți că nu prea se mai găsesc. Și noi am umblat foarte mult. Toată țara am cutreierat-o pe la târguri, și, când găseam câte una, indiferent cât costa, o cumpăram, că știam că nu mai avem de unde să cumpărăm”.
Cel mai înalt turn medieval săsesc e în Bistrița
Recunoscători pentru minunata experiență culinară, am luat-o iar din loc, de această dată, spre cel mai înalt turn medieval săsesc.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „În 1596, un diplomat italian, care călătorise în Transilvania, a scris despre Bistrița că este „cel mai frumos oraș”. Astăzi, simbolul orașului Bistrița este această biserică evanghelică. Ea are și cel mai înalt turn dintr-un oraș medieval din Transilvania, 76 de metri înălțime”.
Orașul Bistrița a purtat o amprentă multiculturală încă de la fondarea sa. Denumirea orașului, Bistrița, apare într-un prim document în iulie 1264. În perioada medievală, era cel mai nordic burg săsesc din Transilvania și era privit ca o poartă de răsărit al acesteia.
Vasile Duda, istoric de artă: „Pentru cei care trec prin Bistrița, cred că biserica din Piața Centrală este un simbol impunător. În primul rând, proporțiile impun respect, aspectul acesta pe care biserica îl are.. e cumva legat de o mentalitate medievală. În perioada gotică, în perioada medievală, se spunea: Cu cât este mai înalt, cu atât este mai frumos”.
Bistrița avea un statut politic special, caracteristic celor 7 cetăți din Transilvania. Totul era bazat pe libertățile regale pe care aceste orașe le aveau și care constau în dreptul comunității de a-și alege conducătorii.
Vasile Duda, istoric de artă: „La Bistrița știm că, de exemplu, acest drept este dobândit în 1330. Atunci se făceau aceste alegeri, se stabilea care era starostele breslei, cine era judele orașului, cine alcătuia acel consiliu de 12 jurați care alcătuiau, astăzi i-am spune un fel de consiliu local”.
Turiștii care vizitează biserica pot urca în turn cu ajutorul unui lift, dar pot vizita și șarpanta edificului, un lucru rar și o experiență asemenea.
Rămăseserăm datori cu o plimbare pe munte. În drum spre Pasul Tihuța, plecând din Colibița, ghidul nostru Vasi ne-a dus spre Vârful Căsaru unde, într-o poieniță cu iaz și casa de odinioară a bunicilor, ne-am oprit pentru o gustare.
Pasul Tihuța, locul în care se întâlnesc mai multe regiuni
Apoi, pe-aici ne-a fost drumul. Am poposit la o pensiune unde cei ajunși la Pasul Tihuța se bucură de natură, de piscină, dar mai ales de aer curat.
Constantin Bugnar, proprietar pensiune Pasul Tihuța: „E un județ care are și partea de munte, și partea de câmpie, și are oameni cu suflet. Cel mai mare avantaj al acestui loc este natura. Ne-a lăsat Dumnezeu această natură superbă”.
Pasul Tihuța mai este numit și Pasul Bârgăului, așa cum apare menționat și în Dracula lui Bram Stoker. Aici, a scris autorul, se afla castelul celebrului vampir.
Ne luăm la revedere deocamdată, până vom reveni cu mai multe povești. Între timp, nu uitați să fiți curioși să descoperiți…România Frumoasă.
Un nou sezon al campaniei Euronews „România frumoasă”
La început de toamnă și final de concedii, vă invităm să vă pregătiți următoarele vacanțe. Călătorim din nou prin România frumoasă și vă arătăm locuri în care merită să mergeți, oameni pe care merită să-i întâlniți și experiențe pe care vă asigurăm că nu trebuie să le ratați.
De la înghețata turcească de la Constanța până la un muzeu în aer liber în munții Bistriței, de la borșul de fasole de la marginea Iașiului până la masa pentru sute de oameni din centrul orașului Alba Iulia, de la natura spectaculoasă din Mehedinți până la băile cu ape sulfuroase din Covasna sau oamenii care păstrează tradiții vechi de sute de ani în Vaslui, am fost atât prin locurile aflate mereu în topurile turistice, cât și prin cele despre care auziți mai rar când vine vorba de călătorii. Am luat din nou la pas țara și vă invităm și pe dumneavoastră să veniți cu noi într-un nou sezon al campaniei Euronews „România frumoasă”.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă Euronews: Alida Mocanu
Operator imagine: Daniel Stan
Montaj video: Cosmin Buță
