România ar putea plăti daune supraviețuitorilor din orfelinatele comuniste. Uniunea Europeană pregătește un raport cu tema recunoașterii, compensării și prevenirii abuzurilor asupra copiilor, urmat de o rezoluție, care să prevadă și compensarea victimelor abuzate în orfelinatele din țara noastră. Ar fi vorba despre aproximativ 100 de mii de copii care au suferit în perioada comunismului.
Europarlamentarul elvețian Pierre-Alain Fridez a vizitat săptămâna aceasta România pentru a vorbi cu supraviețuitorii orfelinatelor comuniste, în vederea realizării raportului care va cuprinde date din mai multe țări europene, unde s-au petrecut astfel de orori. Demersul ar urma să ducă la recunoașterea acestor practici inumane de către guvernele țărilor unde au avut loc.
Pierre-Alain Fridez, europarlamentar Eleveția: Lucrurile acestea s-au petrecut în mai multe țări, vorbim de abuzuri sexuale, violență, muncă forțată. Ideea este de recunoaștere a acestor situații care au avut loc și de a repara ceea ce s-a întâmplat prin diverse măsuri, cum ar fi plătirea unor daune victimelor, de a le asigura terapie, fiindcă au rămas cu sechele, în urma relelor tratamente și să prevenim pe viitor astfel de orori. Am venit în România să adunăm date pentru acest dosar al raportului pe care-l vom prezenta la începutul anului viitor la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la Starsbourg.
Printre supraviețuitorii cu care a vorbit Pierre-Alain Fridez este și Vasile Porumbaru, care a crescut în două orfelinate, la Sinaia și la Bușteni. A prins perioada de dinainte de 89, când s-au petrecut cele mai grave orori în sistem, acelea care au ajuns în presa internațională după Revoluție și care au șocat lumea.
Vasile Porumbaru, supraviețuitor: Ce propunem noi la nivel European, așa cum și Elveția a adoptat o lege, să recunoască aceste atrocități și să despăgubească în bani, chiar și în servicii, aceste victime ale torturii, că noi așa le numim, cei care am trecut prin astfel de tratamente inumane în centrele de plasament.
Ionuț Ursu, un alt supraviețuitor, povestește cum a primit un diagnostic teribil la doar 6 ani
Medicii i-au spus că este infectat cu HIV. Dar, la 18 ani, a aflat că nu avea deloc virusul și că medicii i-au dat un diagnostic greșit, care a atras după sine rele tratamente, medicamentație de care nu avea nevoie și stigmatizare socială.
Ionuț Ursu, supraviețuitor: Modul de abordare, cum se purtau profesorii în școli, educatorii, nu toți au fost indulgenți sau buni. Copilăria pe care am trăit-o e o experiență unică… am avut multe de învățat. Trăiam cu sutele de copii în sistemul de plasament și, din păcate, am văzut copii bolnavi care s-au stins în spitale, nu aveau pe nimeni, sau am văzut copii care au părăsit sistemul pentru că nu au mai putut urma o formă de învățământ și au ajuns pe străzi… am prins vremuri urate de tot.
Izidor Ruckel a fost unul dintre copiii norocoși care au fost adoptați imediat după Revoluție. După 11 ani petrecuți la orfelinat, în 1991 s-a mutat la noua lui familie, în Statele Unite.
Izidor Ruckel, supraviețuitor: Dacă aș fi rămas în acel sistem, în România, aș fi ajuns pe străzi, într-un azil, sau aș fi fost deja mort acum. Acestea erau cele trei opțiuni pentru copiii care ieșeau dintr-o instituție. Mulți copii au dezvoltat probleme comportamentale, se răneau singuri, se loveau cu capul de pereți, se legănau, iar motivul este lipsa de afecțiune când erau mici, ei nu au avut stimuli necesari ca să se dezvolte normal. Ce făceau îngrijitorii cu acești copii care ajungeau să-și provoace singuri rău? Îi puneau în jachete de forță. Câteodată, copiii erau legați de mese, de țevi. Câteodată copiii mai făceau greșeli și erau bătuți pentru asta. Și eu am fost bătut… eu nu regret trauma prin care am trecut.
Deși a trecut prin acele orori, Izidor spune că a iertat și că scopul lui în viață este să prevină suferința pentru alți copii.
Izidor Ruckel, supraviețuitor: Este o experiență din care am învățat. Cel mai important lucru pentru mine este faptul că de 20 de ani încerc să atrag atenția lumii asupra ororilor din aceste instituții, cum putem schimba și preveni lucrurile acestea pe viitor. Munca, în direcția asta, prevenirea unor astfel de fapte în țara noastră, într-un final, acesta este cel mai important lucru pentru mine.
Potrivit UNICEF, în România, în jur de 100.000 de copii au fost instituționalizați, în aproximativ 700 de orfelinate, în perioada comunistă. Mii de copii au murit din cauza subnutriției și relelor tratamente. România nu a recunoscut niciodată aceste crime și nu a plătit daune supraviețuitorilor.
