Istoria Revoluției din decembrie 1989 este discutată anual la TV, în documentare, în cărți și aproape în orice alt mediu cu excepția celui școlar. Manualele de istorie din care învață liceenii români prezintă însă evenimentele din urmă cu 33 de ani abia în câteva paragrafe, și asta în cel mai bun caz, iar informațiile disponibile sunt neactualizate chiar și din 2007.
De unde nu voiau să plece participanții la Revoluție și, mai ales, de ce nu voiau să plece sunt informații pe care un elev care tocmai a terminat liceul probabil nu le cunoaște. Sau dacă le cunoaște, acest lucru nu se întâmplă datorită manualului de istorie din care a învățat la clasă.
La 33 de ani de la Revoluție, ne întrebăm pe bună dreptate dreptate ce știu tinerele generații despre evenimentele din decembrie 1989. Ca să ne facem o idee ar trebui să deschidem un manual de istorie de clasa a 12-a și să descoperim că aici nici măcar o pagină nu este alocată celui mai important eveniment din istoria modernă a României.
Evenimentele de la Revoluție, tratate superficial în manualele de istorie
Elevii sunt primii care sesizează faptul că evenimentele Revoluției sunt tratate, în cel mai bun caz, în paragrafe în manualele de la clasă.
David Bîndilă, elev: „În manualul din care învăț nu pot să spun că sunt satisfăcut de consistența informației despre căderea comunismului și cei aproape 50 de ani de comunism”.
Profesorii trebuie astfel să se adapteze. Pentru că informația fie nu există, fie este mai veche de 15 ani. Andreea alege varianta în care își duce elevii în acele locuri în care a fost scrisă istoria revoluției la Timișoara.
Andreea Laura Martinescu, profesoară de istorie: „Dacă ar trebui să realizeze un eseu sau să își exprime opinia referitoare la subiect folosind manualul, nu ar putea face acest lucru pentru că în manual avem paragrafe…e mult spus, avem 2-3 fraze referitoare la Revoluție. Îmi place foarte mult să mă duc pe ideea de loc al memoriei și când predau Revoluția vizităm prima dată locurile, casele memoriale și intrăm în contact cu locurile în care oamenii au ieșit în stradă în 1989”.
Tinerii pot interpreta eronat evenimentele din 1989
Fără a înțelege evenimentele care au făcut trecerea de la comunism la democrație, tinerii ar putea veni cu interpretări eronate, atrag atenția istoricii.
Lavinia Betea, istoric: „Mai ales în istorie este obligatorie gândirea de la cauză la efect. Mintea este modelată în așa fel atunci când nu cunoaștem cauza îi atribuim noi una ceea ce se numește eroare fundamentală de atribuire pentru că nu întotdeauna atribuim cauza corectă”.
Pe termen scurt, Ministerul Educației nu are soluții, iar pentru că unele evenimente de la Revoluție sunt încă neclare, este preferabilă varianta în care momentul decembrie 1989 lipsește din manuale aproape cu desăvârșire.
Marius Deaconu, consilier în Ministerul Educației: „În acest an, a fost adoptat în Parlament proiectul de lege care prevede introducerea istoriei Revoluției și schimbarea regimului ca materie opțională. Va intra în vigoare începând cu anul școlar următor, 2023-2024, la decizia școlii, va putea fi partea a curriculumui, iar elevii vor putea învăța expres despre acele evenimente”.
În lipsa unor manuale care să le ofere informațiile de care au nevoie, elevii apelează la alte surse pentru a-și satisface curiozitățile.
Andreea Laura Martinescu, profesoară de istorie: „Cel mai mult îi interesează momentul judecății lui Ceaușescu, de ce a fost împușcat, cum a fost prins, chestiuni de acțiune. Pe asta pun ei accent, nu pe ce s-a întâmplat efectiv în stradă, iar asta e cumva trist”.
Andrei Lixandru, elev: „Toată informația pe care noi o avem se trage de la părinții, bunicii sau chiar străbunicii care au trăit pe pielea lor ce înseamnă comunismul”.
Sofia Aramă, elev: „Din punctul meu de vedere nu a fost destul de bine atinsă istoria contemporană, după cel de-al Doilea Război Mondial”.
Andra Bizdună, elev: „Cred că majoritatea elevilor din generația mea, inclusiv eu, putem spune că am învățat ce știm despre Revoluție de la părinți și bunici”.
În orașele-martir în care în decembrie 1989 românii s-au revoltat față de regimul comunist, au fost înregistrate aproximativ 1.200 de victime.
