Jocurile Olimpice 2024 de la Paris, din această vară, au fost cu adevărat spectaculoase, pline de rezultate memorabile, de momente unice, de recorduri, dar și de controverse. JO de la Paris vor rămâne clar în istorie și vor fi o provocare serioasă pentru americanii care vor să depășească toate barierele peste patru ani, la Los Angeles 2028.
Uriașa competiție a fost privită de către cei mai circumspecți cu destule rezerve, știindu-se deja despre multe dintre problemele cu care se confruntau organizatorii, de la trafic la poluare, de la transport la condițiile de cazare, etc. Dar până la urmă, la final, cei peste 10.000 de sportivi au părăsit capitala Franței încântați de experiența trăită.
Canotajul, cazare în paradis
Echipa Euronews a vizitat, înainte de începerea Jocurilor, locurile de cazare ale sportivilor. Prima experiență a fost specială, pentru că ne-am dus la locul unde stătea echipa noastră de canotaj, singurul sport de la noi, în afară de David Popovici, care a fost cazat în afara Satului Olimpic. Canotorii au ales un loc liniștit, la aproape două ore în afara Parisului, în mijlocul unui teren de golf, o oază de liniște și de verdeață departe de tumultul Parisului.
Și au ales bine, pentru că fosta abație din secolul 17 unde au locuit le-a oferit toate condițiile pentru a se putea pregăti pentru medaliile ce aveau să fie cucerite. Și n-au fost deloc puține. Două medalii olimpice de aur și trei de argint, un palmares care a arătat din nou că suntem una dintre cele mai mari forțe ale lumii la canotaj.
Austeritate în Satul Olimpic
Am vizitat apoi și Satul Olimpic, unde au fost cazați cei peste 10.500 de sportivi. De fapt un cartier de blocuri noi, ecologice, unde sportivii au stat aproape o lună pe perioada Jocurilor Olimpice. E drept, nu în condiții de lux, dar așa este mai mereu la JO, sportivii sunt conștienți că nu vor avea confortul unui hotel, dar acceptă asta tocmai pentru bucuria și plăcerea de a sta toți la un loc și de a socializa, de a simți cu adevărat spiritul Jocurilor.
Camerele destul de mici și fără aer condiționat, din motive ecologice. Paturile destul de mici și ele și realizate dintr-un carton solid, tot ecologic, dar care putea susține până la 230 de kg, saltele japoneze din fibre eco, cu memorie inteligentă care reținea caracteristicile fiecărui sportiv și așa mai departe.
Mâncarea părea destul de variată, cu multe opțiuni, un fel de autoservire uriașă, chiar dacă mulți sportivi străini au cam strâmbat din nas. Problema mai neplăcută a fost cu transportul, autocarele neavând aer condiționat iar distanțele mari până la bazele sportive implicând drumuri și de peste o oră.
Ceremonie de deschidere controversată
A venit și ziua mult așteptatei ceremonii de deschidere, una cu totul aparte pentru că, în premieră pentru istoria Jocurilor, defilarea echipelor nu a mai avut loc pe stadionul olimpic, cum tradițional se întâmpla, ci pe un parcurs de 6 km de-a lungul Senei, pe aproape 100 de ambarcațiuni. Ceva inedit, dar poate mai puțin spectaculos.
Urmată de controversatele momente artistice în care regizorul Thomas Jolly a încercat să facă o trimitere spre importanța diversității și a acceptării la nivel mondial, dar care pentru mulți a fost înterpretată ca un afront la adresa lumii creștine.
În fine, discuțiile continuă și în ziua de azi, dar până la urmă totul a fost și un excelent exercițiu de PR, care a crescut notorietatea evenimentului ducându-l spre recorduri de audiențe la nivel global. Dar dincolo de promovarea diversității, un mare câștig al acestor Jocuri Olimpice a fost și așa numitul Gender Equity, care s-a aflat pentru prima dată în istoria olimpismului la egalitate perfectă 50% femei și 50% bărbați.
Nadia Comăneci, în centrul atenției
Pentru români, un moment memorabil a rămas acela când torța olimpică a fost adusă pe sena într-o șalupă în care s-au aflat patru legende ale sportului mondial, patru nume care au făcut istorie: Rafael Nadal, Serena Williams, Carl Lewis și... inegalabila Nadia Comăneci.
Ce companie pentru legendara gimnastă, care pe toată perioada Jocurilor a avut un banner uriaș care îmbrăca o clădire întreagă lângă celebra Place Vendome din inima Parislului și care o înfățișa în timpul istoricului moment Perfect 10 de la Montreal 1976.
În episodul următor al retrospective Jocurilor Olimpice 2024 vom vorbi despre performanțele sportivilor români la Paris.
