Generația care a susținut acum Bacalaureatul și Evaluarea Națională este cea mai încercată social din ultimii 30 de ani. Elevii au trecut printr-o pandemie și învățământ online, prin frica unui război la graniță și printr-o grevă generală în sistemul de Educație care ar fi putut duce la amânarea examenelor naționale. Ce efecte au toate aceste evenimente vom vedea abia în timp, spun elevii, părinții și profesorii.
”Ei sunt oricum o generație care aveau de înfruntat provocarea asta a lumii digitale în care am intrat cu toții. Erau o generație ai cărei profesori nu știu să se adapteze în timp real la această schimbare de paradigmă, au intrat în galaxia Zuckerberg, în evul media, cum spune un filosof contemporan, procedurile învățării se schimbă, prin urmare oricum ar fi avut de traversat o epocă din aceasta foarte provocatoare la care s-au adăugat cele trei evenimente disruptive: pandemia, războiul și greva profesorilor”, a explicat scriitorul și conferențiarul universitar Radu Vancu.
Cum au simțit elevii și părinții ultimii patru ani
În ceea ce-i privește pe elevi, majoritatea au privit pandemia și greva ca pe o vacanță, spune Ariana Dudună, președinta Asociației elevilor din Constanța.
”Pandemia a funcționat ca un accelerator pentru problemele care existau în învățământul românesc: abandonul școlar, inechitățile. O să vedem rezultatele cele mai grave atunci când copiii care au fost clasa zero-întâi – a doua în pandemie o să ajungă la liceu sau o să trmine liceul. De ce? Pentru că vorbim de copii care nu au prins încă bine niște competențe mai puțin decât de bază – cum să ții stiloul în mână, cum să scrii literele corect, care e logica numerelor”, a spus Ariana Dudună.
Pentru părinți, cea mai importantă lecție din ultimii trei ani a fost să fie alături de copiii lor.
”Ce am învățat? Că societatea noastră nu respectă reguli în continuare, că copiii învață nedreptatea încă din școală, că noi ca părinți ar trebui să ne implicăm mult mai mult să le apărăm drepturile astfel dându-le și lor un exemplu despre cum să-și apere drepturile pentru că ei nu au altfel cum să învețe decât de la noi”, a povestit Andreea Ionescu, fondatoarea celei mai mari comunități online de părinți, care este mama unui copil de clasa a VIII-a.
Nevoie de schimbare a programei școlare
Și școala trebuie să se schimbe, spune Radu Vancu. În primul rând, programa de la limba română mai degrabă îi îndepărtează pe tineri de lectură, ceea ce duce la limitarea vocabularului și la situația deja notorie de anul acesta în care foarte mulți nu au știut un sinonim pentru sintagma ”de bună seamă”.
”Mie mi-este foarte limpede că misiunea generațiilor noastre este să formăm cititori. Lectura trebuie să fie proiectul nostru de țară. Dacă nu vom construi o națiune de cititori, limitele lumii copiilor noștri vor fi foarte restrânse. Îmi mai rămâne încredere în curiozitatea naurală a elevilor, faptul că ei circulă prin lume și se branșează singuri la fluxul informațional al vremii”, a spus Radu Vancu.
Am putea începe prin includerea în programa de examen și a scriitorilor contemporani, fiindcă elevii nu studiază nimic scris după Revoluție, iar în programă nu se află nici măcar o scriitoare. Toți autorii canonici de la Bacalaureat sunt bărbați.
”Este o lume profund străină copiilor noștri, ei nu au cum să interacționeze, nu au codul acestei lumi, din păcate. Eu nu înțeleg de ce un absolvent de liceu trebuie să aibă o imagine completă asupra istoriei literaturii române, e un lucru absolut inutil, nu se întâmplă nicăieri în lumea asta – un absolvent de liceu nu trebuie să aibă o viziune panoramică asupra câtorva secole de literatură, ci el este un cititor suficient de bine format și informat în literatura contemporană încât să aibă plăcerea lecturii. M-ar interesa mai mult decât lista de autori, temele de discuție – să fie predate texte în care literatura să răspundă la întrebările comunităților din care elevii noștri fac parte: imigrația, străinul, revoluția tehnologică, criza economică, construcția Europei în ansamblu”, a mai spus scriitorul.
