Primele școli din România au apărut, la fel ca în restul Europei, pe lângă mănăstiri și biserici. Cea mai cunoscută și renumită dintre acestea era Academia Domnească de Sfântul Sava, înființată la finalul secolului al 17-lea. Inițial, acolo învățau copiii de boieri, iar educația se făcea în slavonă, greacă veche și latină.
Începuturile educației formale din Țara Românească se datorează domnitorului Constantin Brâncoveanu. Istoricii vorbesc de două hrisoave prin care au fost puse bazele primei școli superioare. Unul datează din 1680, de pe vremea lui Șerban Cantacuzino, al doilea din 1694, de pe vremea lui Brâncoveanu. Acesta este și singurul document pe care îl mai avem astăzi și care este păstrat de Academia Română. Academia Domnească a fost una dintre cele mai prestigioase școli de învățământ superior la vremea aceea. De-a lungul secolelor, ea a fost reformată de multe ori, a fost adăugat și învățământ primar, secundar, iar astăzi a rămas sub forma Colegiului Național Sfântul Sava din București.
„Existau cele 3 categorii de școli pe lângă mănăstiri, pe lângă episcopii, dar și pe lângă Curtea domnească. Pe lângă mănăstiri se predau cu precădere învățături creștine, deci partea teologică a cursurilor, pentru că acolo se formau dascălii, diecii și preoții, în general, cei care slujeau în biserică. La episcopii, în plus față de mănăstiri, în școlile episcopale, se selectau și cei din aparatul administrativ, adică de la cancelarii, cei care scriau documentele, grămăticii și diecii”, a explicat pentru Euronews România Caudiu Victor Turcitu, șeful biroului de arhivă medievală de la Arhivele Naționale.
În paralel cu Academia Domnească, tot la vremea aceea se puneau bazele și altor școli în Țara Românească, în Transilvania și în Moldova. Mai târziu, pe vremea domnitorilor fanarioți a apărut și primul regulament școlar. Rămășițele școlilor de atunci sunt astăzi acoperite de străzi și de lumea modernă. În curtea interioară a Universității din București se află, spre exemplu, fundațiile Academiei Sfântul Sava de la finalul secolului al XVIII-lea.
S-au schimbat multe de atunci
Educația este astăzi accesibilă tuturor copiilor, cel puțin în teorie, iar singura limbă predată acum 300 de ani care se mai regăsește în curriculum este latina. De asemenea, alte materii pe care le învățau elevii de atunci și care sunt păstrate și azi sunt filosofia, logica și geografia.
