Noul an școlar a venit cu numeroase schimbări, lung dezbătute. Clopoțelul din anul școlar 2022-2023 a sunat astăzi, mult mai devreme decât erau obișnuiți elevii, părinții și profesorii. Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca a vorbit la Euronews România despre provocările și modificările noului an școlar.
Rectorul este de părere că schimbările nu sunt rele, dar nu sunt adaptate pentru nevoile elevilor și pentru situația reală din clase.
„Dacă mă uit la schimbările care s-au făcut, e clar că ele nu sunt rele, dar nu sunt nici cu necesitate mai bune decât cele pe care le-am avut. În România, noi încă nu am învățat să gândim prin ceea ce se cheamă <evidence based education>, adică o educație bazată pe dovezi. Când faci schimbări, când vii cu anumite abordări, ele ar trebui să fie validate științific. Noi de cele mai multe ori mergem pe intuiție, ne uităm la alții din jur, facem și noi la fel, hai să încercăm și cealaltă variantă. Unii politicieni au fost nemulțumiți cu ce au simțit ei în școală, iar acum, aflați în poziții de putere se trezesc să facă modificări.”
Cât de motivați sunt elevii de noile reforme din educație?
Rectorul UBB a vorbit despre cum nota are o funcție în pedagogie: aceea de a-i motiva pe elevi să învețe constant. Astfel, faptul că media din generală nu va mai juca un rol în admiterea elevilor la liceu ar putea afecta motivația elevilor de a învăța și de a obține note bune.
„Trebuie să avem grijă, acum, copiii știind că notele de pe parcursul gimnaziului nu contează în admiterea la liceu, s-ar putea să fie demotivați și atunci trebuie căutată o altă funcție pentru nota de pe parcursul gimnaziului, o funcție care să își aibă totuși rolul pedagogic, rolul de motivare pentru cei care au performanță bună, și rolul de a-i învăța cum să își corecteze deficiențele pentru cei care au probleme și primesc note mici.”
Rectorul Daniel David a vorbit despre cum învățământul universitar a realizat o tranziție de la un sistem axat pe profesori, la un sistem axat pe elevi. Această tranziție este necesară și în învățământul pre-universitar, deși accentul ar trebui să cadă pe dobândirea de cunoștințe, necesare atât în dezvoltarea profesională, cât și în viața de zi cu zi.
„Învățământul ar trebui să fie focalizat pe dobândirea de competențe, în care iarăși, profesorii și elevii lucrează împreună, fiecare cu nivelul lui de competență, astfel încât elevul să asimileze acele competențe și să fie un fel pre-profesionalizare în zona mai teoretică sau chiar profesionalizare în zona mai vocațională și practică, și să înceapă să se formeze ca buni cetățeni.”
