Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că au fost transpuse în texte de lege principiile Proiectului „România Educată", iar miercuri vor fi lansate în dezbatere publică cele două proiecte. Cele două proiecte legislative vor fi destinate pentru învățământul universitar și unul pentru învățământul preuniversitar.
Cele două proiecte de lege vor fi lansate dezbaterii publice începând de mâine, 13 iulie pentru 35 de zile, până pe data de 17 august, perioadă de consultare, în care Ministerul Educației așteaptă opinii din partea tuturor celor interesați.
„Ne bazăm foarte mult pe perioada de consultare publică. Proiectele legilor vor fi disponibile de îndată ce ele vor fi prezentate în Guvern. După cele 35 de zile de consultare publică, vom avea o scurtă perioadă de câteva zile pentru integrarea observațiilor care vor rezulta din perioada de consultare.
Începând cu data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate de Guvern în formă îmbunătățită, ele vor fi transmise în Parlament, care își va începe parcursul normal pentru adoptarea oricărei legi.
Am beneficiat de consultare cu Comisia Europeană și cu OECD, iar cele cinci principii de bază din domeniul educației ale OECD se regăsesc în aceste legi”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
„Aceste legi nu fac altceva decât să încerce să pună în context propunerile din „România Educată”. Suntem întârziați din punctul ăsta de vedere, în sensul în care legile erau așteptate demult. Sunt curios să văd dacă sunt diferențe între textele discutate și ce va fi publicat. Nu a existat niciodată o consultare pe niște texte, ci pe niște idei”, a comentat Cristian Pîrvulescu, politolog, la „Bună seara, România!”.
Cele mai mari critici vin din partea USR
Politologul a explicat că cele mai mari critici vin din partea USR, care avea alte așteptări.
„Vom vedea reacțiile mai clare când apar textele. Atunci când se va schimba contextul politic, această lege va fi foarte probabil masacrată”, a mai spus el.
Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia, a adăugat că se încheie un capitol lung de formulare a acestor texte de lege.
„Au fost consultări. Cred că principiile sunt bune și aceste legi trebuie să acopere o necesitate a societății românești, care a evoluat foarte mult. Aceste generatii care vin au aspirații noi, cu dorințe noi. Putem crește o Românie care să se desprindă definitiv de ceea ce a fost până acum. Avem nevoie de generații care să ducă România mult mai departe decât am reușit noi până acum. Educația a fost un mini-eșec în România. Performanța a fost cu mult sub ceea ce ar fi putut să fie. Rezultatele se văd inclusiv în calitatea clasei politice. Ajungi într-o funcție publică pentru că ești membru de partid, că îl cunoști pe unchiul, că faci niște servicii, dar se vede la mulți o totală lipsă de responsabilitate. Cred că este absolut esențial ca această lege să dureze sa aibă și acceptul partenerilor, adică societățile, organizațiile civice, profesori, sindicate”, a mai spus Ion M. Ioniță.
Aceste modificări ar putea avea drept consecință o scădere a nivelului tezelor de doctorat
În ceea ce privește doctoratul, Cristian Pîrvulescu a explicat faptul că aceste modificări ar putea avea drept consecință o scădere a nivelului tezelor de doctorat.
„În ceea ce privește doctoratul, este vorba de o încercare de a rezolva celebra problemă a plagiatului, pentru că există o comisie națională, care avizează tezele de doctorat, după ce face universitatea acest lucru. Asta ar putea să aibă drept consecință o scădere a nivelului tezelor de doctorat. Unele universități vor fi mult mai atente la subiect, iar altele, mai puțin atente. Cred că reforma va fi una dintre cele mai discutate și contestate”, a spus Cristian Pîrvulescu.
Ion M. Ioniță a mai adăugat faptul că „impostura academică din România a pervertit și a corupt îngrozitor”.
„Este un fenomen de corupție, de fapt, acordarea de titluri de doctori fără nicio bază științifică, pentru cei care au luat acest titlu și asta s-a dus în societate. Vă dați seama cât a putut să strice în România, având acești doctori impostori. Groaznic ce s-a întâmplat. Cred că nicio țară în Europa nu a fost în situația asta, să ia atâtea probleme legate de aceste pseudo-diplome de doctorat. Reprezintă o frauda enormă, care a fost multiplicată din rațiuni politice, pentru că au fost rețele politice, care au creat asemenea număr mare de doctori pentru doctorate, pentru a controla niște oameni care ajung în funcții cheie”, a conchis Ion M. Ioniță.
