Lunile de iarnă sunt cele mai poluante și asta s-a văzut și pe senzorii de înregistrare din Capitală. Primele zile ale anului au adus creșteri semnificative ale indicilor de calitate a aerului. Experții de mediu nu exclud faptul că artificiile și-ar putea face simțită prezența chiar și la mai bine de o săptămână după Revelion, tocmai din cauza climei care păstrează poluarea la nivelul orașului.
De ce este poluarea mai accentuată în timpul iernii?
În ultimele zile, indicii de poluare au atins chiar și nivelul de 100 în Capitală, adică aerul a fost rău sau foarte rău. Câteva dintre cele mai afectate zone au fost Basarabia, Prelungirea Ghencea sau Calea 13 Septembrie, dar și regiunile de la periferie au înregistrat creșteri semnificative. Chiajna și Roșu s-au situat la 99 și 88, indicând un nivel foarte ridicat de poluanți.
Principalele motive pentru care poluarea este mult mai accentuată în perioada iernii sunt încălzirea în sobe cu lemne și traficul excesiv, spun specialiștii de mediu. Dar și artificiile ar putea fi un factor de poluare chiar și la mai bine de o săptămână după Revelion, explică aceștia, pentru că particulele rămân în atmosferă.
„Se depun în condiții în care există calm atmosferic și nu este vânt, sau nu sunt precipitații, ele rămân pe străzi, în spatii publice, sunt antrenate de trafic,” a explicat Sorin Banciu, consilier de Mediu.
Agenția pentru protecția mediului spune că este un trend vizibil pe hărțile care măsoară calitatea aerului.
„Încep să fie ridicate la stațiile de monitorizare de la periferia Bucureștiului și din județul Ilfov tocmai datorită încălzirii rezidențiale cu combustibil solid, după care încep să scadă și se produce o dispersie și încep să crească cele din București la o oră, două după cele de la periferie,” a declarat Gabriel Ciuiu, Agenția pentru Protecția Mediului.
Anul 2023 a început cu vreme neobișnuit de caldă. Lipsa vântului, a precipitațiilor și prezența ceții au făcut ca poluarea să nu se disperseze.
Costurile de sănătate asociate poluării
Bucureștiul este în topul celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană. Experții de mediu spun că deși ceața nu produce poluare, are rolul de a menține particulele poluante în atmosferă, la nivelul solului.
„Trebuie dirijate investițiile astfel încât transportul public să devină mai prietenos, mai ușor de folosit, să fie mai rapid decât a te plimba singur cu mașina, măsuri mai puțin populare de racordare la sisteme centralizate sau înlocuirea centralelor poluante cu cele mai puțin poluante,” a declarat Sorin Banciu, Consilier de Mediu.
Uniunea Europeană a impus statelor membre o țintă de reducere la zero a poluării până în 2050. Ținta presupune ca poluarea aerului, a apei și a solului să fie redusă în așa fel încât să nu mai dăuneze sănătății. În momentul de față, suntem departe de acel țel. 29.000 de români mor anual din cauza poluării aerului și nu doar din cauza bolilor respiratorii.
„Și bolile cardiovasculare sunt o consecința a nivelului crescut de poluanți. Sunt puseuri de hipertensiune și sunt studii care indică tulburări ale echilibrului endocrin, adică dezechilibre la pacientul cu diabet sau chiar accidente vasculare cerebrale,” a spus Beatrice Mahler, pneumolog.
Bucureștiul este pe primul loc în UE când vine vorba de costurile de sănătate asociate poluării, și anume peste 3.000 de euro pe locuitor, pe an.
