Cetăţenii Uniunii Europene pot cere despăgubiri de la guverne în cazul în care sănătatea lor a fost afectată de poluarea excesivă a aerului, a anunţat săptămâna aceasta Juliane Kokott, avocat general la Curtea Europeană de Justiție.
Aceasta a declarat că guvernele UE pot fi trase la răspundere dacă nu au îndeplinit promisiunile privind calitatea aerului.
Totul a pornit de la o reclamație
Avizul a venit după ce un cetățean din Paris a cerut Franței daune în valoare de 21 de milioane de euro. El a spus că poluarea aerului în creștere din Paris i-a afectat sănătatea.
Reclamantul a susținut că statul francez este răspunzător pentru că nu a asigurat respectarea limitelor UE.
Franța ar putea fi dată în judecată
Kokott a fost de acord că Franța ar putea fi dată în judecată, deși dovedirea unei ”legături de cauzalitate directă” între încălcarea gravă a normelor privind calitatea aerului și daunele specifice sănătății este dificil de realizat.
Comunitățile mai sărace - care trăiesc și lucrează în zone foarte poluate - au nevoie în special de protecție judiciară, a mai spus aceasta.
Cum pot scăpa de vină
Kokott a adăugat că statele membre ar putea scăpa de vină demonstrând că poluarea aerului ar fi avut loc chiar dacă ar fi adoptat la timp suficiente planuri de calitate a aerului.
Opiniile avocaților generali nu sunt obligatorii, dar sunt de obicei urmate de instanța din Luxemburg. În 2019, Curtea Europeană de Justiție a constatat că Franța a depășit ”sistematic și persistent” limita anuală pentru dioxid de azot din 2010.
În plus, cea mai înaltă instanță administrativă a Franței a amendat anul trecut guvernul președintelui Emmanuel Macron cu 10 milioane de euro pentru că nu a redus poluarea aerului la niveluri acceptabile.
Situația în București
În luna aprilie a apărut un raport privind starea mediului în Bucureşti.
La capitolul calitatea aerului, cercetarea relevă faptul că Bucureştiul este un oraş care se sufocă, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii, conform Agerpres.
"Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente - atât cel public, cât şi cele promovate de societatea civilă - arată probleme evidente în privinţa particulelor în suspensie şi a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii", se menţionează în document.
Specialiştii recomandă, în acest context, ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorităţi, societatea civilă, companii şi cetăţeni, pornind de la înţelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă.
Raportul de specialitate notează că Bucureştiul devine un oraş sufocat de lipsa de verdeaţă.
Care sunt sursele de poluare a aerului
Potrivit Agenției Europene de Mediu, sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:
- arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și gospodării;
- procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă;
- agricultură;
- tratarea deşeurilor;
- erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi organici volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.
