Mai bine de jumătate dintre românii beneficiari de prețuri plafonate la energie electrică ar putea să rămână fără această facilitate și ar urma să plătească facturi mai mari. Aproape cinci milioane de gospodării au un consum lunar mai mic de 100 Kwh. Pornind de la această realitate, dar și de la evoluția internațională a pieței, executivul Ciolacu și ANRE lucrează la mai multe scenarii.
Plafonul la energie ar putea fi eliminat
În momentul de față, avem o Ordonanță de Urgență care vine cu plafonări temporare, până în martie 2025, a facturilor la energie electrică, în funcție de consumul fiecărei gospodării. Iar în momentul de față există 8,8 milioane de asemenea gospodării care beneficiază de trei forme de prețuri plafonate la energia electrică.
Dintre aceste 8,8 milioane de gospodării, 4,5 milioane au un consum lunar de până la 100 kwh și plătesc 0,68 lei/kwh. Restul, care consumă între 100 și 255 kwh, plătesc 0,80 lei, iar gospodăriile care au un consum între 255 kwh și 300 kwh plătesc 1,30 lei pe kwh.
Plafoanele actuale la energia electrică
- Consum lunar sub 50 kwh - tarif 0,68 lei/kwh (4,5 milioane de gospodării se încadrează la acest plafon).
- Consum lunar între 50 și 100 kwh - tarif 0.68 lei / kwh (500.000 de gospodării se īncadrează la acest plafon).
- Consum lunar între 101 și 255 kwh - tarif 0.80 lei/ kwh.
- Consum lunar între 255 și 300 kwh pe lună - tarif 1,30 lei / kwh.
Pornind de la această realitate, dar și de la faptul că prețul energiei electrice s-a ieftinit pe piața internațională, trimestrial au loc analize de lucru la nivelul Executivului. Recent a avut loc o astfel de întâlnire între ministrul Energiei Sebastian Burduja și reprezentanții ANRE, unde s-a pus pe masă chiar posibilitatea eliminării acelui plafon de 0,68 de lei, în condițiile în care jumătate dintre beneficiari au un consum lunar de până la 50 kwh, iar acest lucru înseamnă că ar putea să suporte o mică majorare și ei să fie trecuți la următorul plafon, cel de 0,80 lei. Aceasta ar fi o variantă de lucru și rămâne de văzut când sau dacă va fi aplicată.
Inițial, se dorea să intre în vigoare de la 1 octombrie 2023, dar s-a renunțat la această variantă. Mai este luată în calcul, ca variantă, luna ianuarie 2024, mai ales că, în programul de guvernare al lui Marcel Ciolacu, observăm că aceste măsuri de plafonare ar trebui să înceteze până la finele acestui an.
Sebastian Burduja: "Nu aș vrea să mai facem ordonanțe de azi pe mâine"
"Noi intenționăm, împreună cu ANRE, să ne organizăm din timp pentru a discuta diverse scenarii. În acest moment, avem un cadru legislativ, aplicabil până în martie 2025, pe schema de plafonare-compensare. Cel puțin la nivelul Bruxelles-ului, până în primăvara viitoare, nu se anticipează vreo procedură de a forța statele membre să renunțe la aceste măsuri.
Suntem într-o piață în evoluție, prețurile în piață au scăzut semnificativ după ultimele luni, dar nu știm ce va fi la iarnă. De aceea, preferința mea este să asigurăm o predictibilitate și un preț corect pe factură pentru cetățenii României și pentru consumatorii non-casnici.
Am organizat această întâlnire tehnică, de lucru, cu ANRE, pentru a analiza efectele actualei scheme de compensare-plafonare, pragurile actuale, în ce măsură ele reflectă realitatea din piață, în ce măsură au sprijinit consumatorul final, în special consumatorii vulnerabili și dacă se impune vreo ajustare a lor în contextul lunilor sau al anilor viitori.
Suntem încă la un nivel preliminar, dar nu aș vrea să mai trăim momentele când trebuiau făcute ordonanțe de azi pe mâine, sau de pe o săptămână pe alta, din cauza evoluțiilor foarte rapide din piață. Trebuie să ne pregătim din timp și, dacă se pune problema ajustării acestor praguri și a actualei scheme, o vom face într-un mod transparent, într-o deplină consultare cu piața și cu cetățenii", a precizat Sebastian Burduja, la Euronews.
S. Burduja: "Nu dorim să tremure românii la iarnă, nici de frig, nici de teama facturilor"
În programul de guvernare al lui Marcel Ciolacu exista prevederea renunțării la aceste plafoane, sau o regândire a lor, până la finalul anului.
"Nu ne punem, în acest moment, problema renunțării la plafonare-compensare, cel puțin nu într-un calendar atât de scurt (n.r.: până la finalul anului) pentru că riscul major este că revenirea la piața liberă, în contextul unei ierni grele, pe care nimeni nu o poate prezice în acest moment, să ne ducă iar la creștere de prețuri nesustenabile pentru consumatorul final. Scenariul acesta îl vom evita. Nu dorim să tremure românii la iarnă, nici de frig, nici de teama facturilor. Nu ne punem această problemă.
Comisia Europeană ne lasă cel puțin până în martie 2024, dar orice ajustare va fi făcută transparent, etapizat și în deplină consultare cu actorii din piață, furnizorii, transportatorii și transportatorul de sistem și producătorul și consumatorii finali", a explicat Sebastian Burduja.
Însă în acest moment, statul român mai are de plătit niște obligații în ceea ce privește schema de compensare.
"Pe zona de compensare, există o sumă de aproximativ 12 miliarde de lei și, în acest moment, sunt solicitări de aproximativ două miliarde de lei la Ministerul Energiei, pe care ne dorim să le onorăm, pentru că ele reprezintă o obligație a statului român, a Ministerului de Finanțe, de compensare a furnizorului pentru diferența dintre prețul pe care l-au avut la cumpărarea de energie electrică, respectiv prețul facturat la consumatorul final.
Și mai sunt solicitări în valoare tot cam de două miliarde de lei. Deci categoric că este o schemă scumpă, ea costă bugetul de stat. La nivelul României, discutăm de aproximativ 4,5 milioane de gospodării care au avut facturi pe schema actuală în medie de 35-40 de lei, deci 8 euro. Este un cost rezonabil și probabil printre cele mai scăzute din UE", a fost explicația lui Sebastian Burduja.
Există însă probleme cu plata unor scheme de compensare din trecut. Întrebat de unde va face România rost de bani, ministrul Sebastian Burduja a spus că inclusiv din fondul de suveranitate.
Are România bani, până la finalul anului, pentru schemele de compensare?
"Este o întrebare bună pentru domnul Boloș, care știu că își face aceste calcule cu foarte multă prudență. Ministerul Energiei a militat permanent pentru plata la timp a acestor facturi, a acestor sume datorate furnizorilor, pentru compensare, în mod special, pentru că atunci când un furnizor are probleme de lichiditate, el exportă practic aceste probleme de lichiditate și în celelalte componente ale sistemului, în zona de distribuție și chiar în zona de transport.
Și avem deja semnale că sunt deja distribuitori puși în dificultate, care nu pot să-și facă investițiile sau nu au banii necesari ca să-și susțină activitatea. Ce s-a întâmplat în piață este că, neavând aceste rambursări la timp, de la bugetul de stat, furnizorii s-au împrumutat și au crescut expunerea băncilor la sectorul energetic, iar spațiul de împrumut pentru sectorul energetic românesc este destul de limitat în acest moment.
Și de aceea ne străduim, împreună cu Ministerul Finanțelor, să găsim variante de a plăti aceste sume, inclusiv din fondul de solidaritate, acolo unde s-au colectat sumele aferente taxelor de solidaritate aplicate. În fondul acesta de solidaritate sunt 3,1 miliarde de lei în acest moment. Ele nu au fost accesate, dar vor fi, în perioada următoare, probabil săptămâna următoare va fi adoptată o OUG care ne va permite să accesăm aceste sume. Sigur că Ministerul Energiei le împarte și cu Ministerul Muncii. Sunt bani importanți, dar din estimările noastre, aceste fonduri nu acoperă necesarul statului român. În acest moment, noi avem datorii mai mari decât această sumă, incluzând aici și facturile care sunt în analiză la nivelul ANRE", a concluzionat Sebastian Burduja.
