La nivel mondial, aproape 58 de milioane de oameni trăiesc cu amputații ale membrelor. Și anual sunt necesare aproximativ 76 de mii de proteze pentru a-i trata pe cei care își pierd o mână sau un picior. Într-un studiu-pionier în România, realizat la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, o astfel de proteză inteligentă a devenit deja realitate.
Picior bionic, controlat cu gândul
Prof Dr. Ing. Nicolae Goga, coordonator teză de doctorat: "Această cască are niște senzori care se lipesc de piele, tip electroencefalografie, care măsoară activitatea electrică a creierului. Și de câte ori noi gândim, creierul are o cu toată altă activitate electrică, când gândim jos, avem alta.
Această informație, care este măsurată de senzori, se transmite către calculator și calculatorul face o conexiune între activitatea electrică și un anumit gând pe care noi îl asociem. Deci când gândim sus, are o anumită activitate electrică și se face această asociere, iar când gândim jos, altă activitate."
Inginer Haider Abdullah Ali, doctorand la Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică UPB: " Adevărul este că aceste comenzi au nevoie de antrenament. Mai mult antrenament înseamnă mai multă precizie pentru a controla aplicația.
Majoritatea celor care au testat-o s-au simțit confortabil și relaxați când au folosit sistemul. Doar câțiva dintre utilizatori au simțit o mică presiune pe creier. Deci, în general, este ușor de folosit".
Cum funcționează o proteză controlată cu creierul
Pentru că pierderea unui membru inferior provoacă traume, persoanele care au suferit amputații pot avea de tratament psihologic de specialitate pentru a putea folosi casca neuronală. Un tratament adecvat poate fi arealizat utilizând o metodă de desensibilizare și reprocesare a mișcării oculare. Mai exact, este vorba despre un asistent virtual.
Ionuț Oprițoiu, psiholog: "Sistemul MEDR este un sistem construit pentru a reduce stresul post-traumatic. Se întâmplă în momentul în care cineva trăiește un stres, se memorează pe scoarța cerebrală. Odată memorat, acesta este apelat de fiecare dată când respectiva persoană trece printr-un moment asemănător. Sistemul MEDR ajută la reducerea acelui stres, la modificarea imaginii și, în același moment, lucrează pe mișcarea ochilor bilaterală".
Specialiștii spun că un rol vital în dezvoltarea acestor dipozitive medicale ale viitorului îl are inteligența artificială.
Dr. Ing. Alexandra Cernian, specialist în inteligență artificială, Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB: "Printr-o interfață creier-computer, în traducere liberă, înseamnă că avem nevoie de niște senzori care, de obicei, sunt implantați într-o cască pe care pacientul o poartă pe cap.
Acești senzori captează semnalele emise de creier, le traduc într-o formă digitală pe care o convertesc în comanda pe care o transmit mai departe către proteză. Și în acest fel, de fapt, gândurile ajung să fie preluate de proteză și proteza să poată implementa efectiv acțiunea la care s-a gândit pacientul".
Axest proiect unic în România se aliniază trendului internațional de dezvoltare a deispozitivelor medicale menite să dea mibilitatea persoanelor cu dizabilități.
