A mai rămas o săptămână până când patronii firmelor vor trebui să plătească taxe la stat, la nivelul salariului minim pe economie pentru angajații part-time. Mediul de afaceri reclamă că guvernul a decis supraimpozitarea contractelor part-time, fără a ține cont de situația economică, și vor fi nevoiți să concedieze din angajații part-time. Ministrul Finanțelor transmite că această măsură limitează munca la negru.
Conform deciziei guvernului, contribuțiile de asigurări sociale datorate de persoanele angajate în baza unui contract cu timp parțial nu pot fi mai mici decât în cazul salariului minim brut pe țară. Astfel, o persoană care avea un contract de două sau patru ore pe zi va fi taxată ca una care are contract pentru opt ore pe zi.
Să luăm exemplul unei persoane angajate pe două ore. Până pe 1 august, Contribuția de asigurări sociale este 160 de lei, CASS 64 de lei, iar angajatorul trebuie să plătească încă 14 lei – reprezentând cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru munca. După 1 august, în cazul contractelor part-time, taxele ajung la 1.083, de peste patru ori în plus.
Suprataxarea nu se aplică elevilor sau studenților cu vârsta de până la 26 de ani, ucenicilor de până la 18 ani, persoanelor cu dizabilități sau pensionarilor.
Sindicaliștii, precum și mediul de afaceri au criticat această modificare fiscală, transmițând că încurajează munca la negru. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, este de o părere diametral opusă: în spatele unui contract de două ore, angajații muncesc de fapt 8 ore, iar suprataxarea va descuraja această practică.
Suprataxarea contractelor part-time a mai fost în vigoare în România: între 2018 și 2020.
Câți angajați sunt în situația de a pierde locurile de muncă, în urma anunțului supraimpozitării
„E vorba de zeci de mii de locuri de muncă și de cele mai vulnerabile locuri de muncă, pentru că nu vorbim de joburi care necesită o pregătire înaltă, cu valoare adăugată mare. Atunci când apare o măsură de acest tip, cu o supraimpozitare a forței de muncă, atunci primele locuri de care un antreprenor se dispensează sunt aceste contracte de tip part-time”, spune Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în direct pentru Euronews România.
Ce domenii ar putea fi afectate și care ar fi consecințele supraimpozitării
„De la livratorii de mâncare, până la cei care lucrează pe aceste platforme de car-riding și care lucrează la oră, pentru că, dacă un șofer la o firmă care are platforme unde comanzi, de tip taxi, a avut o comandă, două sau trei, e clar că atât a prestat în acea zi. Nu poți să-l pontezi la 8 ore sau să-l plătești mai mult decât a produs, pentru că nu e fiabil din punct de vedere economic. Dacă suprataxăm cele mai vulnerabile locuri de muncă, vor exista două consecințe: vom constata că se vor închide majoritatea contractelor parțiale din această țară și se vor încuraja, prin astfel de politici, munca la negru. În agricultură, de exemplu, oamenii vor considera că dacă nu li le plătesc taxele, în mod corect, nu vor veni la muncă. Există o penurie de forță de muncă în agricultură, în turism și în alte zone. Aducând aceasta povară suplimentară pentru mediul de afaceri și angajați nu se întâmplă nimic altceva decât să nu se încurajeze dezvoltarea acestor domenii, a numărului de angajați și a contractelor”, adaugă fostul ministru pentru IMM-uri.
Florin Jianu încurajează expunerea clară a domeniilor de activitate unde se practică munca la negru și susține nevoia de controale de la ITM, ANAF și alte instituții ale statului, în acele zone, pentru a corecta o măsură abuzivă care i-ar putea afecta pe majoritatea angajaților.
„Când corectăm ceva, îi afectăm tot pe cei cinstiți, care sunt majoritatea. Măsura a mai fost în vigoare între 2018-2020. Dacă era o măsura bună și aducea valoare adăugată, de ce nu a rămas continuu în Codul Fiscal și al Muncii? Dovada că nu a fost o măsură eficientă este că ea a fost oprită”, spune președintele CNIPMMR.
Taxarea muncii în România - printre cele mai mari în Europa
„Jumătate din bani merg la stat, jumătate la angajat. Același lucru s-a întâmplat și pe salariul minim și, în general, pe forța de muncă din România. La nivel global există flexibilizarea relațiilor de muncă, nu încorsetarea suplimentară, inhibarea unei economii care acum suferă. Angajații si angajatorii caută forme flexibile de muncă, timp parțial, timp împărțit în mod neegal, mai spune președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
