Martie 2024 a fost cea mai caldă lună martie din istoria măsurătorilor meteorologice. Vorbim despre a zecea lună la rând când tempraturile sunt mai ridicate decât în intervalele de timp precedente.
Anunțul a fost făcut de Copernicus, programul de observare a Pământului. Specialiștii susțin că acest lucru este cauzat de reconfigurarea sistemului climatic pe fondul încălzirii globale.
Cea mai caldă lună martie din istorie
Ultimele date publicate de Copernicus arată că temperatura medie a aerului în martie 2024 a fost de peste 14 grade Celsius, cu aproape un grad mai mult decât media înregistrată în lunile martie din perioada 1991-2020. Specialiștii au explicat că valul de încălzire afectează întreaga planetă.
Roxana Bojariu, climatolog: "Ce se întâmplă acum - și nu doar în România, ci peste tot în lume - este că avem modificări în caracteristicile nu numai ale lunii martie, ci ale tuturor lunilor anului. Sunt temperaturi din ce în ce mai mari, dar nu vorbim de o creștere uniformă, vorbim și de fenomene extreme care, practic, înseamnă o reconfigurare a întregului sistem climatic, pe fondul încălzirii globale care furnizează o cantitate sporită de energie sistemelor de vreme. Și avem mai multă căldură, o cantitate mai mare de vapori de apă în atmosferă."
Suntem la al treilea record de temperatură medie lunară de la începutul anului, adică un record în fiecare dintre cele trei luni trecute.
Seria lunilor consecutive cu temperaturi record a început în 2023, când în iunie s-a înregistrat o medie de peste 16,5 grade celsius la nivel global. În primele două luni ale acestui an a continuat șirul recordurilor. Astfel, în ianuarie, media a fost de peste 13 grade celsius, iar în februarie, a depășit 14 grade celsius.
Comparativ cu perioada preindustrială, anii 1850 - 1900, luată de obicei ca perioadă de referință, temperatura medie din martie este mai mare cu 1,68 grade Celsius. Pe lângă temperaturile neobișnuit de ridicate, Europa se confruntă în ultima vreme cu prezența norilor de praf saharian, care sunt aduși de curenții de aer cald din nordul Africii. Praful saharian s-a așternut și peste multe zone din România, cu impact semnificativ asupra calității aerului.
Roxana Bojariu: "Problema cu praful saharian există într-adevăr și e o concordanță. Adică vedeți acum în al treilea episod pe Europa de Vest, că avem transport foarte intens de praf saharian și, concomitent, am avut temperaturi foarte, foarte ridicate. Practic, aerul foarte cald din nordul Africii, din zonele deșertice, a fost transportat spre vestul Europei, de unde și temperaturile ridicate.
Dar transportul acesta a însemnat inclusiv un transport de particule din acea zonă, deci cumva au avut aceeași origine cele două fațete ale tipului de circulație care au determinat, pe de o parte, temperaturi ridicate, dar iar pe de altă parte, praful saharian, care are influențe negative asupra calității aerului".
Copernicus urmărește temperaturile aerului și ale apei mării, suprafața ghețarilor și alte variabile hidrologice. Pentru analize, folosește miliarde de date înregistrate de pe sateliți, avioane, vapoare și stații meteorologice din întreaga lume.
