Bărbații par dezavantajați de sistemele de educație sau chiar renunță la educație, astfel își taie singuri creanga de sub picioare. Fetele sunt încurajate să exceleze, accesează mai ușor poziții de putere și autonomie economică. În ziua de astăzi femeile conduc mașini, conduc companii, conduc echipe, conduc țări, conduc familii.
Bărbații? Mulți dintre ei se simt dezavantajați, neadaptați, avertizează specialiștii, despre un fenomen ce poate deveni periculos.
Practic, bărbații care nu mai reușesc să țină pasul cu femeile își cresc în ei o frustrare uriașă care dă în furie. În loc să-și găsească identitatea, să se adapteze, aleg să se refugieze în ideologii toxice. Acestea glorifică agresivitatea, dominanța și... disprețul față de femei. Iar această ideologie a primit și un nume. Manosferă.
Bărbații au renunțat la educație, nu au acces la resurse, nu au acces la o viață mai bună și, desigur, nu au acces la o relație sănătoasă. Ajung singuri, deziluzionați și triști. De aici până la furie este un pas.
Vin discursurile extremiste, cele care promit „revenirea la normalitate”, la ierarhiile patriarhale. Cei care sunt văzuți promotori ai noii ideologii sunt frații Tate, cei care au revenit în România.
În emisiunea „România lui Vitalie”, psihologul Zenobia Niculiță și jurnalistul Mircea Barbu, care a relatat despre cazul fraților Tate, au vorbit despre pericolele generate de modul în care modelele de masculinitate toxică pot influența societatea.
Ce înseamnă manosfera
„Manosfera este în esență, la baza ei, o suită sau un grup mare de comunități sociale care se manifestă aproape exclusiv în spațiul online. Acolo au și apărut și care sunt foarte diferite între ele și ca formă de manifestare și ca discurs public, dar care au câteva elemente comune, anume: ideea aceasta a dezavantajării bărbatului în urma apariției feminismului, dorința de reîntoarcere la valorile tradiționale în care bărbatul ocupă o poziție dominantă.
Ideea că feminismul ca mișcare a condus la victimizarea, dezavantajarea, discriminarea bărbatului”, a explicat Zenobia Niculiță, psiholog și doctor în Sociologie, la Euronews România.
Ce formă a luat „pastila roșie” din filmul Matrix în online
„Termenul de discriminare și de victimizare este o pălărie care se folosește pentru multe alte expresii ce apar în spațiul online. Apare metafora aceea comună care e preluată din Matrix, a pastilei roșii. Presupune că în momentul în care te expui la această ideologie care pare că bântuie în manosferă, vei vedea lumea așa cum este adevărat.
Lumea cu adevărat este o lume în care bărbatul își preia rolul său dominant care este inerent și, la rândul ei, lumea bărbaților se împarte în masculi alfa și masculi beta. Masculii care se luptă să fie dominanți și puternici. Se cultivă pe ei înșiși pentru aceste roluri.
Și bărbații care nu reușesc să acceseze aceste roluri și care sunt nevoiți să păcălească femeile care să poată să le curteze și să poată intra într-o relație. Și rolul acesta este clar de dominație. De asemenea, o lume în care femeia are evident un rol respectat, cea de a fi mamă și soție”, a mai precizat psiholoaga.
Frații Tate, în centrul ideologiei despre manosferă
De asemenea, jurnalistul independent Mircea Barbu a subliniat că frații Andrew și Tristan Tate s-au lăudat cu „unele dintre faptele penale pentru care sunt acuzați în acest moment nu numai în România, ci și în Marea Britanie”.
„Ei (frații Tate, n.r) și-au construit întreaga imagine publică și chiar s-au lăudat cu unele dintre faptele penale pentru care sunt acuzați în acest moment nu numai în România, ci și în Marea Britanie - fapte deosebit de grave, trafic de persoane. Andrew Tate este acuzat de viol. Sunt 40 de femei în întreaga lume care îi acuză pe cei doi de aceste fapte deosebit de grave, cu care ei s-au lăudat din momentul în care au venit în România și au spus: «uite ce țară minunată, săracă, coruptă, cu femei frumoase, vulnerabile. Noi o să facem aici niște lucruri deosebit de grave». Au spus-o de la început.
Într-o țară sănătoasă la cap, mass-media nu îi glorifica și nu le filma mașinile. Nu le filmam hainele, ci le puneam niște întrebări incomode sau documentate. Întrebările sunt: cum răspunzi la aceste acuzații? ai violat vreo femeie?
Oricât de dur sună, este întrebarea pe care un jurnalist trebuie să i-o pună. Întrebarea pe care astăzi i-am pus-o în fața secției de Poliție a fost una relevantă contextului în care sunt: «V-ați întors din SUA, unde ai fost acuzat că ai agresat încă o femeie într-un hotel, cum răspundeți la aceste acuzații?»
Evident că ei nu interacționează cu mine sau cu niciun jurnalist care le pune acest gen de întrebări, ci preferă să facă acest circ, această paradă cu mașini, multă gălăgie în jurul cazului lor și să-și mintă fanii, milioane de oameni care-i urmăresc, în special tineri, cu două minciuni mari și late:
Că nu există acuzații, ceea ce este complet fals. DIICOT are în acest moment două dosare în instrumentare. În al doilea rând, că nu există victime. Există victime în acest dosar care au depus mărturie din nou mărturie, online, în primul dosar în care sunt acuzați”, a afirmat Mircea Barbu.
Frații Tate ar fi profitat de absența unor modele sănătoase de masculinitate în societate
Întrebat dacă frații Tate au creat această manosferă sau dacă produsul societății care are nevoie de asemenea eroi, Mircea Barbu consideră că popularitatea influencerilor britanici a luat amploare pe fondul unei „absențe grave a modelelor sănătoase de masculinitate în societate”.
„Cred că mai degrabă sunt ideologii, sunt elementele simbol ale unei probleme structurale, ale unei absențe grave a modelelor sănătoase de masculinitate în societate, nu numai în societatea românească, ci la nivel global.
Este această criză, poate, cauzată de creșterea sau de anvergura feminismului care, la un moment dat, a suprimat, a redus la tăcere o formă de masculinitate sănătoasă și singura voce care a mai rămas era automat suprimată de tot felul de mișcări de political correctness, de anumite părți ale mișcării «me too».
Bărbații s-au simțit suprimați, iar pe fondul pandemiei, acești bărbați sau băieți foarte tineri s-au închis în casă, în fața calculatoarelor și au intrat în aceste rabbit holes, găuri de iepuri, unde au dat de frații Tate. Ei au crescut exponențial în perioada pandemiei. Abia acum vedem rezultatele.
Rezultatele offline-ului o să le vedem în câțiva ani, când tinerii de 16-17 ani vor ajunge la o maturitate, vor avea relații aparent sănătoase, se vor căsători și atunci vom vedea efectele acestui «fenomen Tate»”, a mai spus jurnalistul.
Psiholog: „Ceea ce se întâmplă în manosferă reprezintă de fapt o consecință acestei însingurări și izolări profunde”
De asemenea, psiholoaga Zenobia Niculiță a punctat că „e foarte greu să izolăm efectele unei ideologii sau unu singur fenomen”.
„Cu siguranță e foarte greu să izolăm efectele unei persoane sau unei surse de influență asupra unei generații. Mai degrabă, efectele cumulate a unei stări sau a unei societăți care s-a atomizat și s-a izolat și s-a însingurat profund într-adevăr încep să se vadă și se vor vedea în continuare.
Ceea ce se întâmplă în manosferă reprezintă de fapt o consecință acestei însingurări și izolări profunde”, a afirmat ea.
Comunitatea incel, propunerea unei femei
„În comunitățile sociale care compun manofera există comunitatea incel, adică persoanele care sunt celibatare involuntar, nu își doresc să fie astfel, dar așa se trezesc.
Este preponderent alcătuită din bărbați. Unele comunități sunt alcătuite 100% din bărbați, dar denumirea de «incel» a fost propusă de o femei, încercând să construiască niște comunități în care oamenii să se întâlnească de fapt. Oamenii singuri să poată găsi parteneri de conversație. Acolo existau și femei și bărbați deopotrivă.
Sunt unele fenomene care pur și simplu s-au pervertit, s-au modificat atât de mult încât ne e foarte greu să zicem că a pornit de aici și a ajuns până acolo”, a menționat Zenobia Niculiță.
Frații Tate, „oportuniștii” acestor fenomene
„Aș mai aduce încă o ipoteză. Persoane precum frații Frate și alți influenceri nici nu sunt produsul și nici nu sunt cauzatorii acestor fenomene, ci mai degrabă ar putea fi la fel de bine oportuniștii acestor fenomene, cei care intuitiv sau intenționat au găsit o populație țintă care poată fi exploatată în vreun fel”, a precizat psiholoaga.
Ce legătură există între manosferă, frații Tate și filme precum Matrix, Fight Club sau Adolescence
„Această manosferă are niște trăsături universale și indiferent că ești un băiat din România, din Chile sau din Statele Unite, te regăsești în discursul fraților Tate care aceste valențe oportunistice. Nu este deloc nou.
E ceva reșapat de când eu erau tânăr adolescent și mă uitam la Matrix prima dată. Sunt niște teme copiate de acolo. Sau din Fight club, pentru cei care au văzut filmul sau au citit cartea. Au copiat niște lucruri de acolo, le-au împachetat pentru Internet și le vând cu 39,99 de dolari pe lună unor oameni care simt nevoia să-și valideze anumite temeri, îngrijorări, frustrări legate de singurătatea lor, de viața lor, de prezența lor digitală, de bullying, tot ce am văzut în «Adolescence» sau în alte filme.
De aceea ne regăsim atât de mult în acest film de pe Netflix pentru că tema este universală. Ai putea fi la fel de bine un copil din cartierul Militari sau din nordul Londrei.
Singurul motiv pentru care ei o fac din România este că aici au găsit o societate a cărui sistem de justiție l-au simțit ca adevărați prăduitori, vulnerabil, și au profitat de faptul că justiția din România momentan nu poate face față unui tăvălug ideologic atât de mare”, a explicat jurnalistul Mircea Barbu, în emisiunea „România lui Vitalie” de la Euronews România.
Jurnalistul Mircea Barbu, despre ancheta în cazul fraților Tate: Este incapacitatea statului român de a gestiona un fenomen uriaș
„Chiar dacă procurorii - am citit rechizitoriul - și-au făcut treaba, sunt atât de multe chichițe juridice și sistemul e atât de complicat în România să-l urmărești încât nu face dreptate victimelor.
Noi ceea ce vedem zi de zi este această paradă a fraților Tate și a altor infractori....
Ei se plimbă cu mașini luxoase, au plecat în Dubai. Vin să semneze nu știu ce control judiciar. Îi ducem la Tribunal. Este o brambureală care trimite un singur mesaj: incapacitatea statului român de a gestiona un fenomen uriaș”, a afirmat jurnalistul independent.
Avertismentul psihologilor despre pericolul pașilor mici
„Cred că pericolul major nu este că mâine niște părinți absolut obișnuiți se vor trezi cu un fiu criminal (precum în scenariul filmului Adolescence, n.r). Filmul este făcut cu niște accente foarte puternice, cu niște elemente care sunt neverosimile din punct de vedere psihologic, dar menite să zguduie, să conștientizeze populația părinților de adolescenți. Filmul nu este făcut pentru adolescenți.
Pericolul însă e mai degrabă al pașilor mici. Mâine cei mai mulți dintre noi am putea să avem copii care nu sesizează niciun pericol în a denigra pe cineva, în a umili în spațiul online. Nu sesizează niciun pericol în a considera sau în a vorbi despre existența unei categorii de bărbați superiori, de pildă. E un pas atât de mic care dezechilibrează piciorul de pe marginea prăpastiei”, a explicat Zenobia Niculiță.
„Pericolul este că cei mai mulți dintre ei vor ajunge bărbați care nu vor face nimic. Atunci când vor fi în fața răului, vor vedea o mare nedreptate, o mare suferință, nu vor face nimic pentru că vor fi atât de desensibilitați la ceea ce este agresiune, vulnerabilitate, victimizarea unor categorii sociale, nici nu contează dacă sunt categorii de femei sau de bărbați, categorii etnice. Ca răul să prevaleze în lume e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”, a concluzionat ea.
