EXIT-POLL. Ce reprezintă aceste sondaje, cine le face și când se publică rezultatele

În ultimele zile, dar mai ales duminică, în ziua alegerilor, auzim tot mai des discuții despre exit-polluri. Ce sunt de fapt acestea, cine le realizează și ce drepturi trebuie să ne respecte operatorii de exit-polluri?

Exit-pollul este un sondaj electoral efectuat imediat ce alegătorii ies din cabinele de vot. Astfel, voturile pot fi evaluate și se pot face predicții înainte de comunicarea oficială a rezultatelor alegerilor. 

Cine face sondajele EXIT-POLL la alegerile din 9 iunie

La alegerile din 9 iunie, BEC a acreditat 3 institute să realizeze sondaje de opinie la nivel național, la ieșirea de la urne. Este vorba de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS, Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Sodiso Research SRL, potrivit hotărârilor BEC. Operatorii de sondaj au acces în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare, fără a avea voie să intre în interiorul secţiilor.

Conceptul de „exit-poll” este relativ nou în istoria democrației. Primul sondaj de acest fel a fost realizat în 1967 de sociologul și jurnalistul olandez Marcel van Dam. În același an, Statele Unite au preluat ideea, care s-a răspândit rapid la nivel internațional. „Exit-poll” este un termen preluat din limba engleză, a cărui traducere sugerează cu aproximație însemnătatea conceptului: „exit” – ieșire, „poll” – sondaj. 

De ce apar diferențe între rezultatele EXIT-POLL și cele oficiale?

După cum spuneam, exit-pollurile permit o prognoză a rezultatelor alegerilor. Sondajele nu reflectă, însă, întru totul cine vor fi câștigătorii și cine, pierzătorii. În societatea românească, marja de eroare a fost poate cel mai bine scoasă în relief acum 15 ani, în al doilea tur al prezidenţialelor din 2009. În noaptea alegerilor, exit-pollurile îl dădeau câştigător pe Mircea Geoană în faţa lui Traian Băsescu. PSD a sărbătorit, Mircea Geoană i-a mulțumit public soției sale, rostind consacrata formulă „Mihaela, dragostea mea”. În dimineața următoare, victoria a fost infirmată de datele oficiale comunicate de BEC.

Efectele ”bandwagon” și ”underdog”

Tot în zona vulnerabilităților exit-pollurilor, mulți sociologi trag un semnal de alarmă asupra felului în care pot influența comportamentul votantului. Printre cele mai populare efecte observate de specialiști sunt efectul bandwagon și efectul underdog. Primul presupune înclinația alegătorului de a vota candidatul pe care sondajele îl dau câștigător. La polul opus, efectul underdog presupune tendința votantului de a pune ștampila în dreptul unui candidat care, potrivit exit-pollurilor, va pierde.

În contrast cu exit-pollurile, există și entrance-polluri. Acest tip de sondaj presupune, ați ghicit, chestionarea votanților la intrarea în cabinele de vot. Utilizarea acestei metode nu este, însă, nici pe departe la fel de răspândită.