Prețuri mai mici la produsele care sunt pe cale să expire, mâncare luată la pachet de la restaurant fără costuri suplimentare și cantități mai mari de alimente donate către ONG-uri. Sunt câteva dintre efectele pe care ar trebui să le producă legea împotriva risipei alimentare, promulgată recent de președintele Klaus Iohannis.
La marginea Capitalei, în orașul Otopeni, o hală frigorifică stă plină cu produse alimentare. Majoritatea nu petrec în depozit mai mult de 48 de ore, ci pleacă pe un drum care duce departe de groapa de gunoi.
Gabriel Sescu, banca de alimente: ”Dacă ai ridicat astăzi, mâine încercăm să dăm toată marfa, dacă nu poimâine ea nu mai există în depozit și ajunge să fie consumată, pregătită în bucătării, în centrele sociale. Băncile colaborează cu programe sociale ale organizațiilor non-guvernamentale, fie că discutăm despre o cantină socială, un centru pentru vârstnici, pentru copii, pentru persoane cu dizabilități. Rulajul, ca să vă faceți o idee, banca din București anul trecut a distribuit peste 2000 de tone de produse, iar la nivel național peste 6000 de tone.”
Unele alimente sunt pur și simplu aproape de data de expirare. Altele au mici defecte de fabricație, o etichetă ruptă sau scrisă greșit, sau pur și simplu nu mai arată la fel de bine. Sunt sigure pentru consum, însă nu suficient de atractive încât să fie luate de pe rafturi de clienți. Odată cu noua lege, volumul de alimente care ajung aici ar trebui să crească simțitor.
Gabriel Sescu, banca de alimente: ”Până acum legea avea o mențiune: operatorul economic poate să se înscrie în reducerea risipei alimentare. În varianta de acum apare cuvântul trebuie. Adică companiile trebuie să își ia în serios rolul și să nu arunce alimente pentru a de acum, apare cuvântul trebuie pentru care deja s-au consumat resurse, în condițiile în care în România sunt foarte multe persoane care se culcă zilnic și n-au reușit să mănânce suficient.”
Așa arată procedura de "vânzare accelerată". Cu fiecare etichetă nouă, prețul mai scade câte puțin.
Loredana Samoila, manager PR: ”Aceste reduceri pot ajunge și pot varia de la 30, până chiar la 90%. Avem în același timp produse proaspete. Legume fructe, brutărie, acolo operăm reduceri în fiecare zi, în a doua parte a zilei, undeva în a doua parte a zilei, undeva după ora 19:00. Produsele care nu intră la vânzare accelerată sunt fie donate, către diferite ONG-uri colaborăm activ cu banca de alimente dar și cu grădinile zoologice sau cu sanctuarul de urși.”
Restauantele ar trebui să încurajeze consumatorii să ia mâncarea rămasă la pachet
Odată cu intrarea în vigoare a legii, măsurile devin din recomandare, obligație. Practic, produsele care încă nu au expirat intră la reducere sau sunt donate. Cele care au expirat deja, se transformă în compost sau biogaz. Iar cei care nu respectă legea riscă amenzi usturătoare. Și pentru restaurante apar obligații. Spre exemplu, de fiecare dată când deschidem un meniu, ar trebui să găsim și un paragraf prin care să fim încurajați să ne luăm mâncarea rămasă la pachet, fără niciun cost suplimentar.
Radu Tănase, director executiv HORA: ”Restaurantele recomandă și chiar insistă ca fiecare porție rămasă să fie luată la pachet. Restaurantele, în general, nu cred că e bine și nu își pot asuma ca felurile de mâncare pregătite și oferite clienților în timpul zilei, să fie ulterior date către cămine de bătrâni, case de copii și așa mai departe. Un produs culinar, de la comestibil sau de la bun, până la a ajunge la necomestibil e un pas foarte foarte foarte rapid de ajuns.”
Datele strânse la nivel european arată că din 10 porții de mâncare, una ajunge la gunoi. Conform ultimelor date, asta înseamnă 130 de kilograme pentru fiecare locuitor al uniunii. Eurostat nu are informații privind risipa în țara noastră, însă conform inițiatorilor, care citează un studiu al ONU, fiecare dintre noi risipește cam 70 de kilograme de mâncare anual. Noua lege impune utilizarea unei platforme electronice care să țină socoteala mâncării risipite. Platforma trebuie operaționalizată până la data de 30 iunie, anul viitor.
