Cinci milioane de tone de alimente se risipesc anual în România, iar în Uniunea Europeană 20% din totalul alimentelor produse se pierd. Listele de cumpărături, să nu cumpărăm mai mult decât gătim și înțelesul greșit al termenilor „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la” sunt doar câteva exemple care reduc risipa alimentară.
România este situată la jumătatea clasamentului european cu privire la risipa alimentară. Specialiștii recomanda o listă de cumpărături, evitarea ofertelor 1+1 și să nu mergi la cumpărături când îți este foame.
Teodora Ionescu specialist marketing: „Sunt undeva la cinci milioane de tone de mâncare risipită anual dintre care jumătate aproape vin de la consumatorii finali, undeva la 2,5 milioane de tone anual. Nu stă nici foarte bine, nu stă nici foarte prost, suntem undeva la mijloc la capitolul aruncării mâncării și, după cum spuneam cam 50% vine din partea consumatorilor finali, alta parte vine din partea restaurantelor sau din partea HoReCa și așa mai departe.”
Ce este termenul de valabilitate al produselor
Înțelegerea corectă a termenului de valabilitate al produselor alimentare poate ameliora situația risipei alimentare.
Teodora Ionescu specialist marketing: „Există - expiră la - este sintagma pusă, de obicei, pe produse cum ar fi carnea proaspată, peștele proaspăt sau mâncarea proaspată ambalată. Dacă ajungem la data respectivă și scrie expira la, înseamnă că ele expiră, adică nu putem să le mai mâncăm. Dacă scrie - de consumat de preferință până la data de - și ajungem la dată respectivă produsele sunt în siguranță de consumat. Aceată dată se referă la calitatea produselor, poate prospețimea nu este perfectă.”
Cum putem preveni risipa alimentară
Pentru a fi echitabil, poți transforma legumele și fructele lovite sau puțin ofilite în mâncăruri delicioase și poți prelungi viața produselor din carne, înghețându-le. Cu condiția ca acestea să nu fie deja expirate.
Chef Marco Favino: „Dacă un morcov nu mai este crocant și bun pentru o salată sau mâncat crud, putem să facem un carrotcake, sau o banană, așa cum am spus, dacă nu arată așa frumos și galbenă ca în poza de reclamă, bineînțeles că putem să o folosim pentru un bananabread sau să gătim ceva. La fel pe partea sărată și cu roșile, rosiile care nu sunt bune de salată, putem să le folosim pentru un sos.”
Cantitatea de deşeuri este compusă din: 24% mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine și produse de panificaţie, 11% produse lactate, 1% produse din carne și ultimul 1% dn alte produse, spun specialiștii.
