Aproximativ 3% dintre români au renunțat să mai mănânce carne, potrivit Asociației Vegetarienilor din România. Dintre cei care locuiesc în marile orașe ale țării, 52% spun că obișnuiesc să consume preparate vegane sau raw vegane.
Aproape o treime dintre aceștia obișnuiesc să consume produse vegane de câteva ori pe săptămână, arată un studiu Reveal Marketing Research.
Persoanele de peste 55 ani consumă într-o mai mare măsură astfel de preparate de câteva ori pe săptămână. Generația Z, adică cei care au între 18 și 24 de ani, alege cel mai rar produse vegane.
Jumătate dintre repondeții din generația Z consumă produse vegane sau raw vegane cam o dată pe săptămână.
Cum se prepară alternativa vegană pentru brânză
În direct la Euronews România, chef Ștefan Niță a pregătit o alternativă vegană la brânză, în condițiile în care unii oameni renunță destul de greu la astfel de preparate.
„O să încerc să gătesc astăzi o variantă alternativă pentru carne. Am ales că fac ceea ce este foarte dorit. Dacă oamenii renunță mai greu la carne, renunță mai greu la brânzeturi.
Vreau să vă arăt o variantă rapidă de brânzică, gen spread, care este foarte versatilă. Caju este o sursă foarte bogată în proteine: 18 grame de proteine pe 100 de grame, deci foarte aproape de carnea de pui. Se pot face foarte multe preparate cu această brânzică.
Pot să vă arăt ceva ce puteți lua la serviciu, ce puteți avea acasă, cu ce puteți servi copiii dimineața, se pune pe pâine”, a precizat chef Ștefan Niță.
Ingrediente pentru un kilogram de brânză vegană
- 700 de grame de caju
- 150 de grame de zeamă de lămâie.
- 150 de gram de ceapă verde tocată,
- 60 de grame de mărar.
„Pentru rețetă avem nevoie de un blender care să ne ajute să facem crema din aceste ingredinte. Prima oară punem caju. O să punem 150 de grame de zeamă de lămâie.
O să ne ajutăm și de apă ca să fie puțin mai ușor pentru robot, cam 200 de mililitri. Și sare, după gust, cam 15 grame de sare.
Rezultatul este o pastă destul de fină. E o cremă care la frigider o să se întărească. În momentul acesta, putem să amestecăm cu orice fel de ierburi sau condimente dorim. Avem o variantă simplă: o să amestec cu ceapă verde tocată și cu mărar”, a mai spus chef Ștefan Niță.
1 noiembrie - Ziua mondială a veganismului
În fiecare an, la 1 noiembrie este marcată Ziua mondială a veganismului. În noiembrie 1944, a fost înființată Societatea Vegană (The Vegan Society) din Marea Britanie, ca o ramificaţie a Societăţii Vegetariene.
Ziua mondială a veganismului este sărbătorită începând din 1994, notează Agerpres.
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, vegan/vegană este o persoană care nu consumă şi nu foloseşte produse de origine animală.
Care e diferența între vegan și vegetarian
Termenul „vegan” a fost creat în 1944, de către Donald Watson (1910-2005), cofondatorul Societăţii Vegane din Marea Britanie. Donald Watson, Elsie Shrigley şi prieteni ai acestora au simţit nevoia să sublinieze diferenţa între a nu consuma carne şi a nu consuma niciun fel de produs de origine animală.
Donald Watson a definit un ''vegan'' ca fiind o persoană care consumă mâncare provenită exclusiv din lumea plantelor, potrivit vegansociety.today.
Societatea Vegană a fost înregistrată la început ca una de binefacere, în august 1964, iar în decembrie 1979 a devenit o societate cu răspundere limitată. Din 1988 şi până în prezent, veganismul a ajuns să fie definit ca o filosofie şi un mod de viaţă care încearcă să excludă - pe cât posibil şi practic - toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, şi care, prin extensie, promovează dezvoltarea şi utilizarea alternativelor, în beneficiul animalelor, al oamenilor şi al mediului.
A deveni vegan reprezintă o mare oportunitate de a învăţa mai multe despre nutriţie şi gătit şi de a ne îmbunătăţi dieta prin obţinerea nutrienţilor din alimente vegetale. Cerealele integrale, fructele, nucile, seminţele şi legumele sunt pline de fibre benefice, vitamine şi minerale. Există multe modalităţi de a îmbrăţişa un stil de viaţă vegan.
Un lucru pe care îl au în comun toţi veganii îl reprezintă dieta pe bază de plante, evitarea tuturor alimentelor de origine animală, cum ar fi carnea (inclusiv peştele, crustaceele şi insectele), lactatele, ouăle şi mierea, evitarea materialelor derivate din animale, a produselor testate pe animale precum şi a locurilor unde animalele sunt folosite pentru divertisment.
Veganii evită exploatarea animalelor indiferent de scop, compasiunea fiind un motiv de bază. De la accesorii şi lucruri de îmbrăcat până la articole folosite pentru machiaj, produsele de origine animală şi produsele testate pe animale se găsesc pretutindeni, totuşi, în zilele noastre, pentru toate acestea există alternative accesibile şi uşor de obţinut. De asemenea, veganii nu susţin exploatarea animalelor sub nicio formă şi prin urmare ei evită să viziteze grădini zoologice ori acvarii, sau să ia parte la curse de câini ori de cai.
O bună alternativă pentru vegani o reprezintă vizitarea şi susţinerea sanctuarelor de animale care reprezintă un adăpost sigur şi care oferă dragoste şi căldură animalelor salvate. Numeroase personalităţi din lumea întreagă au devenit adepte ale stilului de viaţă vegan.
