EXCLUSIV. Daniel David, ministrul Educației, la Euronews România: „În luna mai, vreau să prezint un raport asupra sistemului de educație"

Ministrul Educației, Daniel David, a vorbit la Euronews România despre situația actuală din sistemul de învățământ. Printre subiectele abordare în cadrul emisiunii EuroEducația: cum afectează ordonanța „trenuleț” învățământul românesc, problema elevilor care sufera de lipsa mâncării suficiente, organizarea examenului de bacalaureat și evaluarea competenețlor profesorilor.

Cele mai importante idei din interviul cu ministrul Educației, Daniel David:

1. În luna mai vrea să prezinte un raport asupra situației sistemului de educație și a sistemului de cercetare.
2. Ministrul Educației este de părere că „este o rușine” ca în România, în anul 2025, să mai existe copiii cărora le este foame și, din această cauză, să fie afectat procesul de educație.
3. Ministrul Daniel David spune că a primit mesaje pentru anularea probelor orale la Bac 2025, care se susțin iarna. A precizat că nu se va schimba calendarul probelor.
4. Ministrul nu este împotriva selecției făcute de licee, ca parte a procesului de admitere la liceu.
5. Daniel David spune că procesul de predare în care profesorul dictează elevului din manual ar trebui interzis.

Cele mai importante declarații ale ministrului Daniel David

• Contextul economico-financiar pentru întreaga țară arată foarte rău și lumea trebuie să conștientizeze. Nu e doar problema educației. Cu toate acestea, educația a fost adumată de către coaliție ca o prioritate națională. Din cele două situații, am reușit să îmbunătățim primele variante pe care le-am avut din partea Ministerului de Finanțe și liderii coaliției au susținut îmbunătățirile. Educația a fost asumată de către Coaliție drept o prioritate națională.
• Ceea ce vedeți acum și dacă acum vi se pare o variantă problematică, ați văzut variantele inițiale din presă care arătau mult mai rău. Când ai o astfel de situație, ca ministru, eu văd două etape: prima etapă, probabil până în iunie, pentru că este vorba de a ne așeza politic și de a încheia problema politic și, în același timp, sper ca, până în iunie, și economia să pornescă și aspectele finaciare să arate mai bine.
• Cine vrea să se apuce, într-un astfel de context, de mari reforme și schimbări, eu cred că nu este serios. Eu vreau să fiu realist, rațional, așa văd eu lucrurile. Pe termen scurt, mediu, deci până în iunie, cred că este foarte important să eficientizăm ce putem eficientiza în organizarea sistemului, pentru a putea să avem o funcționare adecvată.
• Nu uitați că avem componente complicate, învățământ preuniversitar, superior, cercetare. Și în acelați timp, cred că, dacă gândim deștept elementele de eficientizare, putem începe să implementăm unele obiective din programul de guvernare. Programul de guvernare este pe 4 ani. Unele obiective pot fi începute încă din această perioadă.
• Un alt lucru important e că prin luna mai vreau să prezint un raport asupra situației sistemului de educației și a sistemului de cercetare. Știu că se fac și s-au făcut multe analize și Ministerul prezintă anual astfel de raport, dar eu vreau ca lucrurile să fie un pic altfel, în sensul că voi porni de la acele date, dar aș vrea un raport în ceea ce eu numesc Evidence Based Politics, adică politici bazate pe dovezi. Și aș vrea să știm clar ce lucruri merg bine și de ce merg bine, ca să le putem întări, ce lucruri merg prost și de ce, ca să știm să le corectăm, dar acest lucru trebuie făcut prin setul de bune practici europene.
• Nu-mi plac soluțiile originale. Sigur că nici nu sunt pentru ideea de a prelua modele de peste tot. Le adaptăm contextului nostru. Dar e foarte periculos, să pornești cu ideea, când faci parte dintr-un spațiu european, că tu vei inventa niște mecanisme foarte specifice. Dacă reușesc să fac acest lucru, eu cred că, pentru prima parte a mandatului, lucrurile sunt ok. Iar pornind de la acel diagnostic, putem gândi din iunie acele reforme mari despre care putem discuta și pe care le dorim. Și în speranța că situația financiară se va îmbunătăți de la mijlocul anului.
• Le-am și spus liderilor de sindicat și profesorilor că acest lucru s-a întâmplat în toate domeniile, dar este drept că lucrurile sunt mai complicate în educație, că tocmai le-ai promis niște schimbări și cu asta ai și oprit greva pe care au avut-o. Pot să înțeleg că o stare de supărare și de frustrare e mai mare, dar în același timp, unele măriri s-au produs deja.
• În prima variantă a ordonanței, lucrurile erau neclare față de titularizare, dar am reușit, după discuțiile în coaliție, să nu anulăm memorandumul. La ultima variantă a ordonanței, memorandumul a fost cumva salvat, astfel că, pentru partea de titularizare, nu vom avea probleme.
• În variantele vechi din PNRR, nu exista posibilitatea de a face angajări pe fonduri europene sau pe proiecte de cercetare. Discuția din coaliție a fost că, în acele proiecte, lucrurile nu e voie să fie blocate, astfel încât, dacă vă uitați în ordonanță, angajările se pot face pe proiecte europene, pe fonduri externe nerambrsabile, pe proiecte de cercetare.
• Sper că, dacă ne așezăm mai bine economic, astfel de lucruri vor trebui făcute (n.r.: reorganizarea inspectoratelor). A fost mai degrabă un blocaj de resurse. Mari refrome, în acest moment, până in iunie, nu țintesc, ci vreau să funcționeze bine sistemul. După luna iunie putem discuta.

„Să mai ai copii cărora le este foame este o rușine”

• Acolo este o problemă (n.r.: masa sănătoasă pentru elevi), pentru că s-a prins o formulare foarte curajoasă în formularea de guvernare, când nu se punea problema austerității. Mai avem o problemă foarte importantă, bugetul care ne-a fost aprobat pentru acest an, care este bugetul de anul trecut, într-un fel este aparent problematic, pentru că anul trecut nu am început chiar din ianuarie, dar pentru mine, acel proiect este atât de important. Și vă spun nu doar pe latura incluziunii și pe latura socială. Eu știu că acel mecanism contează foarte mult în ceea ce privește prevenirea abandonului școlar. Și atunci, angajamentul meu a fost că vom face eforturi, și din alte surse ale Ministerului, pentru a acoperi măcar ce am avut anul trecut, deși e foarte puțin probabil să atingem pragul acela de un milion, deși mi-am lăsat o doză de speranță ca, în iunie, dacă lucrurile merg bine, să cerem suplimentarea.
• Hai să abordăm și cauza. Este o problemă națională (n.r.: sărăcia). Într-o țară europeană din 2025, o țară din UE, să mai ai copii cărora le este foame - și asta să interfereze cu atul de educație - este o rușine.

„Dacă faci acel concurs la liceele în care el este bun, este motivat”

• Dacă te uiți la nivel internațional și european, o selecție atât de standardizată cum facem noi, pentru trecerea din clasa a opta în clasa a noua, nu găsești, în formula asta. De aceea, nu sunt dispus în acest moment să discut despre schimbarea legilor, ci despre acte subsecvente pe care să le implementăm mai bine. Cu siguranță știu că aceasta este o practică pe care noi am introdus-o pentru a standardiza altceva, faptul că este o discrepanță foarte mare între scoli. Unii copii vin din școli foarte bune, iar alții vin din școli slabe și ai avut nevoie de un element de standardizare și ai considerat că testarea națională este elementul de standardizare. Putem discuta dacă e bine sau nu, dar pot să spun că această modalitate nu corespunde celor mai bune practici internaționale.
• Cu selecția de liceu, văd lucrurile un pic diferit. Eu nu sunt atât de împotrivă. Dacă gândim în felul ăsta, un copil care dă testarea națională, o evaluare punctuală, are o zi proastă și are note foarte mici, dar el este bun la chimie, fizică, matematică. Dacă faci acel concurs la liceele în care el este bun, este motivat, eu sunt de acord să-i dai o a doua șansă. Eu o văd ca pe o a doua șansă, nu ca o selecție. Întâi ar trebui să fie testarea națională și după aceea acest examen și nu invers.
• Am primit o mulțime de mesaje și mailuri să anulăm probele. Sigur că, fiind un element nou, forțează un pic aspectele de organizare. Vor fi niște ghiduri prin care să-i ajutăm pe cei din școli să organizeze acest lucru bine. A te gândi să schimbi acum, este o prostie, în sensul că metodologia asta este deja aprobată, avem copii înscriși. A te apuca cumva să spui că nu putem organiza și că e foarte complicat și că trebuie să oprim procesul, un ministru responsabil nu face asta. Sperie puțin pentru că este nou și trebuie să te organizezi, dar așa este cu orice element nou.
• Când ai o astfel de schimbare în sistem, sunt două mari modalități: unii miniștri preferă o abordar de tip expert, adică se adună grupul de experți și stabilesc cum trebuie să arate planul de cadru, etc. Fac și o dezbatere publică, dar doar de formăm pentru că ei, ca experți, știu ce se întâmplă și dau drumul. Sunt alții care au o abordare bottom-up, de jos în sus, adică mergem cu experți în domeniu, discutăm cu inspectorii, cu profesorii și vedem ce se naște și ce va fi. După aceea, experții selectează din ce au primit. Abordarea mea este în felul următor: pornești de la grupul de experți și în experți trebuie să intre și specialiști în științele educației și oameni din sistem și după aceea faci o dezbatere publică și națională. Și după ce ai asumarea finală din partea experților, ministrul își asumă planurile-cadru, pe ideea că nu vor fi toți mulțumiți, dar e un demers corect. Planul meu este acesta, nu pornesc de la zero, nu vin să reinventez lucrurile. Pornesc de la ce a făcut fostul ministru, discut cu consilierii mei și cu experți, inclusiv cu experți din străinătate. După 20 ianuarie, aș vrea să avem patru dezbateri în principalele centre academice, București, Cluj, Iași și Timișoara, unde să participe toți actorii relevanți.

„Dictatul din manual ar trebui interzis”

• După ce lucrăm la programe, trebuie începute programele de training pentru profesori și trebuie regândite manualele. În sistemul preuniversitar, problemele majore nu sunt legate neapărat de conținut, dar nu cred că ăsta e cel mai important. Când te uiți la testele internaționale, inclusiv cele PISA, de multe ori conținuturile noastre se suprapun foarte bine peste itemii testului. Uneori se suprapun mai bine decât în țări care sunt în fața noastră în acele teste. Ce îmi spune mie, un om apropiat de științele educației și ca psiholog? Că problema noastră nu este atât de legată de conținut, cât mai degrabă de modalitatea de predare a conținutului și de manualele pe care le avem. Când o să văd un elev că se uită cu drag într-un manual, care este la lecția X, dar citește cu curiozitate lecțiile care urmează, voi ști că este un manual bun.
• Acesta este un element-cheie. Și pe mine m-a deranjat formula asta în care spui tânărului elev sau student: ok, stai jos și scrie. Eu nu am o problemă să-i spui: 'stai jos și scrie după dictare', dacă obiectivul este să exersezi scrisul și cititul, oarecum. Dar în condțiile în care tu crezi că așa îi transferi competențe, conținutul pe care tu îl dictezi aflându-se într-un manual, este o greșeală enormă. Acest lucru ar trebui interzis. Altfel spus, da, 'stai jos și scrie', dacă nu sunt conținuturile în manuale sau altundeva, se referă la o sinteză pe care a făcut-o profesoril, dar și acolo, într-un timp foarte scurt, nu te întinzi pe tot parcursul orei pe formula asta și copilul să mai și spună: 'puteți dicta mai încet, ca să scriu?' Deci asta este o metodă catastrofală și, din păcate, este încă prea frecventă și preuniversitar, și în universitar. De aceea spuneam că trainingul pentru profesori, pentru metode eficiente, de tip Evidence Based, moderne, este fundamental pentru mine.
• Aici trebuie să fie acele mecanisme pe care le implementează inspectoratul care organizează concursul de titularizare, directorul de școală trebuie să-și monitorizeze profesorii, că nu cred că ministrul poate să se ocupe de sutele de mii de profesori pe care îi avem și să luăm măsuri forte indvidualizate. Noi putem să dăm niște ghiduri, o perspectivă, nivelul aspirațional. Metode de genul 'stai jos și scrie, că materia o găsești pe net' ar trebui să fie interzisă. Manualele trebuie să fie atractive. Asta pot să fac eu ca ministru. Și aceste măsuri sunt pentru profesorii care sunt deja în sistem. Dar noi trebuie să lucrăm cu universitățile care formează profesori. Trebuie să corectăm modalitățile de formare a profesorilor, pentru cei care vor intra în sistem.

Știrea inițială:

Provocările noului ministru al Educației

Elevii de clasa a 12-a încep la finalul lunii ianuarie examenul de bacalaureat, cu probele de competențe (probele scrise vor avea loc vara). Presiunea organizării crește de la o zi la alta pentru profesori, care spun că programul școlilor va fi afectat.

Modificarea calendarului a fost făcută de către fostul ministru al Educației, Ligia Deca, în vederea evitării perioadei cu temperaturi de foc vara. Și probele scrise vor avea loc mai devreme în luna iunie.

De asemenea, Guvernul tocmai a înghețat salariile, a blocat angajările la stat, a eliminat o parte din beneficiile pentru copiii din medii defavorizate, precum și decontarea transportului pentru studenți.

În 2025, presiunea pe sistemul de educație se simte din plin, iar cel care trebuie să vină cu soluții este noul ministru al Educației, Daniel David.

Daniel David, noul ministru al Educației - fișă biografică

Daniel David a absolvit Facultatea de Psihologie la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (1995). Este doctor în Psihologie (1999), a obţinut o diplomă de supervizor/formator în psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală (2002) la Albert Ellis Institute, New York, şi a absolvit un program postdoctoral în regim de cercetare mentorată: Strategii de diagnostic şi intervenţie psihologică (psihoterapeutică) validate ştiinţific şi metodologia cercetării clinice în cadrul Mount Sinai School of Medicine and Hospital, Bio-Behavioral and Integrative Medicine Program, New York

Daniel David a fost, până la numirea în funcția de ministru al Educației, rector al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 2007, a fost profesor universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Catedra/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, iar din 2009 a devenit profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York.

Din 2012, a deţinut poziţia de director pentru cercetare în cadrul Institutului „Albert Ellis", New York, a fost director al Institutului Internaţional pentru Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată (2004-2016), conducător al Catedrei/Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (2007-2012), director al Şcolii Doctorale Psihodiagnostic şi Intervenţii Psihologice Validate Ştiinţific (2007-2016) şi conducător de doctorat în cadrul UBB - titular al profesurii „Aaron T. Beck".