Proiectul de ordonanță care propune reducerea cheltuielilor statului taie cel puțin 30 % din posturile vacante din spitale, școli, armată și poliție. Sindicaliștii spun că sistemele de sănătate, educație și ordine publică funcționează oricum cu mai puțini oameni decât ar fi nevoie pentru a-și desfășura activitatea în condiții normale. Iar în educație și sănătate posturile vacante au fost deblocate acum două luni după proteste de amploare ale personalului din aceste domenii.
Guvernul își propune să aducă înapoi bani la buget prin tăierea a cel puțin o treime din posturi din sănătate, învățământ și armată.
Deși aceste posturi sunt vacante, asta nu înseamnă că ministerele de resort nu au pregătiți banii. Atunci când se împarte bugetul, fiecare minister primește banii pentru întreaga schemă de personal în speranța că se vor organiza concursuri pentru a ocupa posturile care ar ajuta să funcționeze activitatea cum trebuie.
Criză de personal în domenii cheie ale statului
Guvernul taie posturile vacante din Educație și Sănătate în condițiile în care abia în urmă cu două luni le deblocase în urma grevei generale și a unor proteste de amploare ale cadrelor medicale. În aceste domenii nu a fost timp să se organizeze concursuri, pentru că acestea vor fi permise abia de la 1 septembrie. Potrivit Curții de Conturi, unitățile din subordinea Ministerului Sănătății au funcționat cu un deficit de aproape 10.000 de medici între 2014 și 2021, iar criza de personal e și mai pronunțată în spitalele mici, cele din subordinea primăriilor și a consiliilor județene.
Gabriel Predica, vicepreședinte Solidaritatea Sanitară: ”Conform unui normativ de personal, a unor reguli care asigură o calitate optimă a actului medical, ar trebui să fie la ATI o asistentă per tură pentru un pacient. În multe situații nu se întâmplă. Și nu e vorba doar de ATI. Asistenta medicală e nevoită să îngrijească doi, trei, cinci, șapte pacienți.”
Profesorii și personalul din învățământ au fost în grevă generală trei săptămâni în pragul examenelor de final de an, iar pe lângă nemulțumirile legate de salarii, ei au reclamat și condițiile în care lucrează.
- Nemulțumirile profesorilor, pe pancarte cu meme-uri. Cum s-a văzut protestul din București
- Profesorii au protestat în fața Parlamentului. Sindicaliștii din Educație cer salarii mai mari
- Profesorii din România nu sunt singurii care protestează. Statele europene în care dascălii au ieșit în stradă în acest an
Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE în privința numărului de elevi la un profesor, fapt care afectează calitatea actului de educație. La noi raportul este de aproape 20 de elevi la un profesor, în timp ce media europeană este de 13,5. Cu deficit de personal se confruntă și Poliția Română.
Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol: ”Aplicarea unui procent de 30%, de radierea acestor funcții, înseamnă 6.000 de posturi eliminate. Poliția Română funcționează în regim de avarie, pentru că nu poate să facă față cu numărul mare de situații cu care se confruntă. În majoritatea cazurilor, polițiștii sunt chemați de acasă să intervină la cazuri, ceea ce înseamnă că noi doar reacționăm când se întâmplă ceva și nu avem capacitatea de a preveni.”
Ordonanța prin care se reduc cheltuielile statului cu șase miliarde taie și 20% din numărul secretarilor de stat, iar, de la 1 octombrie, și numărul consilierilor din primării, consilii județene și agenții va fi redus cu jumătate. Persoanele care ocupă aceste posturi nu vor fi concediate, ci doar mutate pe alte poziții, fără să le fie afectat salariul, se arată în proiectul pregătit de ministerul de Finanțe.
