Cei mai cunoscuți ghețari din Munții Apuseni - Ghețarul de la Scărișoara, Focul Viu și Vârtop - sunt de nerecunoscut. Turiștii spun că nu mai seamănă cu ghețarii spectaculoși pe care și-i amintesc. De la an la an, topirea ghețarilor devine evidentă, atât pentru turiști, cât și pentru cercetătorii științifici. Bogdan Onac, profesor Geologie Carstică și Paleoclimatologie la School of Geosciences, Universitatea din Florida de Sud, SUA, a vorbit în direct la Euronews despre subiect.
Topirea ghețarilor din Apuseni, fenomen îngrijorător
Bogdan Onac a studiat ani de zile ghețarii din Apuseni. El a vorbit despre cât de mult s-a schimbat Ghețarul de la Scărișoara, cel mai mare și mai vechi ghețar subteran din lume.
Bogdan Onac, expert: Împărtășesc aceeași opinie ca și turiștii care v-au contactat. Într-adevăr, nu mai este ceea ce a fost în anii '80, când am început să umblu în Scărișoara și Focul Viu. Schimbarea majoră a apărut, probabil, în ultimii 10 ani. Deci până acum 10 ani, gheața se mai topea, creștea la loc, dar de 10 ani încoace lucrurile stau destul de rău.
Cauza topirii Ghețarului de la Scărișoara
„Am lucrat cu un doctorand care acum este la Institutul de Speologie din Cluj, Aurel Perșoiu, și în teza sa de doctorat am studiat o calotă întreagă de gheață scoasă din Ghețarul de la Scărișoara, 23 de metri jumate, unde am putut să vedem ce s-a întâmplat în aproape 10.000 de ani. Problema care se pune în ultimii ani este că avem prea multe precipitații în timpul verii și mult prea puține în timpul toamnei, toamnei târzii. Toamna târziu, precipitațiile care cad se infiltrează, apa îngheață și se formează și se mărește ghețarul, blocul de gheață din Scărișoara. Dacă avem vara precipitații, apa este caldă, intră în interiorul peșterii și topește ghețarul, doar partea superioară. Ghețarul are în continuare peste 20 de metri grosime, un volum foarte mare, el nu va dispărea de azi pe mâine, însă dacă climatul continuă să fie același și regimul de precipitații se păstrează, atunci cu siguranță în următorii 10 ani sau 20 de ani, turiștii care vor ajunge la Scărișoara vor avea o priveliște din ce în ce mai neplăcută”, a explicat Bogdan Onac, la Euronews.
A mai existat o topire atât de accelerată a vreunui ghețar, la nivel mondial?
Bogdan Onac, expert: Se cunosc, da. Recent, în luna mai, am participat la un congres în Austria, care este dedicat peșterilor care au depozite de gheață în ele și au fost participanți din foarte multe țări. Aproape fiecare a împărtășit același sentiment de neliniște, oarecum, prin faptul că în ultimii ani au constatat această scădere a nivelului de gheață. Încă o dată menționez, lucrurile nu se schimbă de la o zi la alta, însă dacă menținem temperatura și cantitatea de precipitații care cade vara, acest lucru va înrăutăți starea ghețarilor.
În unul dintre ghețarii pe care îi studiez aici în SUA, în statul New Mexico, avem fotografii de prin anii '70 și până anul trecut. Ce am constatat este că undeva de prin '70 și până prin anii '90-2000, gheața a fost mai mult sau mai puțin aceeași ca mărime. Din 2000 încoace, se vede progresiv cum scade nivelul ghețarului. În plus, în ultimii șapte ani cât am lucrat în acea peșteră, am putut să vedem de la un an la altul că avem câte unul-doi centimetri mai puțin în blocul de gheață. (...) Deci, nu numai ghețarii subterani sunt în pericol, cei de la suprafață sunt și mai afectați pentru că suportă razele solare și căldura mult mai din plin. În peșteră, există un regim de „frigider”, să-i spunem așa - în peșterile în care apare gheața - și sunt oarecum protejați.
Dacă temperaturile vor crește în continuare și precipitațiile vor fi în timpul verii și nu spre sfârșitul toamnei și primăvara, procesul de topire a ghețarilor subterani ai României va continua, a reiterat specialistul. Putem face - totuși - ceva?
Bogdan Onac, expert: Foarte, foarte puțin se poate face. Pentru că totul este interconectat. Faptul că crește temperatura peste ceea ce ne dorim noi, pe Pământ, e un lucru pe care - clar - nu îl putem controla. Mă rog, îl putem controla, dar asta trebuie să se facă la un nivel mult mai înalt decât noi, ca țară sau comunitate. Însă, în interiorul peșterii, este foarte puțin ce poți să faci. Peștera se autoreglează și temperatura rămâne, e aceeași temperatură în subteran. Singura problemă care apare este cantitatea de apă care intră prin fisuri din ploile abundente care se întâmplă în timpul verii. Și chiar dacă nu plouă în fiecare zi, e suficient să fie câteva ploi violente care să transfere o cantitate mare de apă - caldă, călduță - dar care topește gheața, pentru că înăuntru, în peșteră, sunt zero grade Celsius.
