La două-trei săptămâni după moartea Papei, Colegiul Cardinalilor se reunește în Capela Sixtină pentru a organiza un conclav, procesul secret de alegere a unui nou papă. Conclavurile pot dura doar o zi, dar se știe că pot dura și ani de zile. În istoria conclavurilor, au existat câteva situații excepționale.
Cel mai lun conclav din istorie a durat doi ani și nouă luni și a avut loc în anii 1268-1271. De cealaltă parte, cel mai scurt conclav din istorie, cel din anul 1503, a durat numai câteva ore.
Cele mai lungi conclavuri din istorie
Conclavul din 1268-1271
Durata: 2 ani, 9 luni
Locația: Viterbo, Italia
Motivul întârzierii: Diviziunile profunde dintre cardinali, în special între facțiunile franceză și italiană, au provocat un impas. În cele din urmă, magistrații locali i-au închis pe cardinali și chiar au înlăturat acoperișul palatului pentru a-i presa.
Rezultatul: Alegerea Papei Grigore al X-lea
Conclavul din 1314-1316
Durata: 2 ani, 3 luni
Locul: Lyon, Franța
Motivul întârzierii: Conflict politic între cardinalii francezi și italieni.
Rezultat: Alegerea Papei Ioan al XXII-lea
Conclavul din 1415-1417
Durata: 2 ani
Loc: Konstanz (parte a Consiliului de la Konstanz)
Motivul întârzierii: A făcut parte din efortul de a pune capăt unei mari schisme în biserică, cu mai mulți pretendenți la papalitate.
Rezultat: Alegerea Papei Martin al V-lea, care a pus capăt schismei.
Cele mai scurte conclavuri din istorie
Conclavul din 1503 (octombrie)
Durata: Câteva ore
Ales: Papa Iulius al II-lea
Context: Giuliano della Rovere era un cardinal puternic și larg favorizat - a fost ales aproape imediat după deschiderea conclavului.
Conclavul din 1939
Durata: 1 zi (1-2 martie)
Ales: Papa Pius al XII-lea
Context: Eugenio Pacelli, secretar de stat al papei precedent, Pius al XI-lea, a fost favoritul clar și a primit un sprijin covârșitor la al treilea tur de scrutin.
Conclavul din 2005
Durata: 2 zile (18-19 aprilie)
Ales: Papa Benedict al XVI-lea
Context: Cardinalul Joseph Ratzinger, un cunoscut teolog și decan al Colegiului Cardinalilor, a fost ales rapid, după doar patru tururi de scrutin.
Sursa: Euronews.com
Cum este ales noul papă
Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot să voteze. Aproximativ 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, notându-și numele pe un buletin de vot și așezându-l într-un potir deasupra altarului.
Pe întreaga perioadă a alegerii noului papă, participanţii la Conclav vor dispune de un singur mijloc de comunicare cu lumea exterioară: fumul ce va ieşi de pe hornul ataşat de capelă, vizibil din piaţa Sfântul Petru.
Alegerea noului Papă este apanajul Colegiului Cardinalilor, care se întrunește în termen de 15 până la 20 de zile în Capela Sixtină pentru a-și alege succesorul dintre ei prin vot secret. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani sunt eligibili să voteze. În ziua votării, Capela Sixtină, cu faimosul său tavan pictat de Michelangelo, este închisă, iar cardinalii, care au depus un jurământ de păstrare a secretului, sunt închiși înăuntru.
Candidaturile lor sunt citite cu voce tare și numărate. Votul secret va dura până când unul dintre candidaţi va acumula 77 de voturi - două treimi plus unu din voturile cardinalilor electori. După cel de-al 34-lea vot, în cazul în care nu se va stabili niciun câştigător, numărul candidaţilor va fi redus la doi, potrivit Agerpres.
Cu toate acestea, conform modificărilor făcute de papa Benedict al XVI-lea, pentru ca un candidat să câştige este nevoie de o majoritate calificată de două treimi.
Cu fiecare vot nereușit, apare un fum negru printr-un horn din Bazilica Sfântul Petru, în urma arderii unei substanțe chimice. Când Colegiul Cardinalilor a ales un nou papă, se eliberează un fum alb pentru a anunța că a fost ales un nou Papă.
Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară de două treimi, are loc un alt tur de scrutin. Pot exista până la patru astfel de runde pe zi.
